Editura Evenimentul si Capital

Parcul Romanescu, o comoară

72cc8ea38abcf0b794a8f8e0b8e317ed
Autor: | | 0 Comentarii | 0 Vizualizari

CRAIOVA. Minunăţie a naturii, modelată de om, imensa grădină publică din Bănie a fost proiectată în anul 1900, la iniţiativa primarului al cărui nume îl poartă.

Cine ajunge în Craiova şi nu vizitează Parcul „Nicolae Romanescu“ - al treilea parc natural ca mărime din Europa, înseamnă că a venit degeaba în Cetatea Banilor. În anul 1900, proiectul parcului a lăsat Europa cu gura căscată. Iniţiativa conturării unui obiectiv care urma să uimească întregul continent a avut-o primarul Craiovei de la acea vreme, Nicolae Romanescu. Acesta a hotărât să pună la dispoziţia unui arhitect priceput 90 de hectare de la marginea oraşului de atunci, cumpărate de municipalitate de la Prinţul Gheorghe Bibescu. Minunăţie a naturii, modelată tangenţial de om, parcul a fost inaugurat pe 29 septembrie 1903. Intenţiile primarului Romanescu de a crea ceva nemaivăzut au fost pe deplin îndeplinite încă dinaintea inaugurării. Astfel, în 1900, în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris, proiectul lui Emile Rendont a obţinut medalia de aur, trecând astfel Craiova pe harta parcurilor celebre ale Europei. Plimbări romantice cu barca Construcţia parcului a început un an mai târziu, sub conducerea arhitectului francez Emile Rendont. „Adesea în lucrările de specialitate a fost nominalizat printre cele mai mari şi mai impună toare parcuri naturale din Europa, alături de Versailles din Franţa, Pincio din Italia şi de parcul englezesc din München“, este menţionat în cartea de oaspeţi. Ca proiectul să poată fi realizat întocmai conform planurilor medaliate cu aur, constructorii au folosit metode îndrăzneţe pentru anul 1900. Au fost aclimatizaţi sute de arbori din specii rare, au fost ridicate construcţii - expresii ale romantismului, cum sunt podul suspendat şi castelul medieval, au fost meşteşugite câteva podeţe din beton care imită scoarţa de copac. Punctul central al parcului este lacul întins pe patru hectare. Pe marginea lui lenevesc multe sălcii, dar şi arbori cu frunze în nuanţe superbe. Vizitatorii care „se încumetă“ să închirieze una dintre bărcile albastre şi să se plimbe pe lac simt mai bine care oricine, pe propria piele, de ce parcul este construit în stil romantic. „Mă relaxez în această minunăţie de parc ori de câte ori am ocazia“, spune un bătrânel care cutreieră agale pe aleile lui „Romanescu“. Pentru cei care vor să admire în linişte oglindirile în sute de culori de pe luciul apei există mai multe posibilităţi. Aceştia au la dispoziţie un foişor din lemn, un restaurant pe malul lacului sau zeci de băncuţe înşirate pe firul apei. Tot din suprafaţa parcului face parte şi un hipodrom, întins pe 20 de hectare. În prezent, pare mai mult părăsit decât utilizat, deşi grajdurile încă adăpostesc puţine exemplare de cai. În întinderea sa, parcul a făcut loc şi unui amfiteatru, la fel de puţin utilizat. Proaspăt văruit, micul amfiteatru are totuşi nevoie de o modernizare serioasă şi de muşterii care să nu lase praful să se depună pe scenă. CARTE DE VIZITĂ Ruinele „Castelului fermecat“ amintesc de basmele copilăriei Una dintre comorile adăpostite de Parcul „Nicolae Romanescu“ o reprezintă diversitatea speciilor vegetale, atent alese de proiectantul său. În afara arborilor, arhitectul a ales mai multe specii de plante ornamentale, care au fost păstrate pe cât posibil conform planului original. Astfel, peste 250 de specii de arbori şi arbuşti înfrumuseţează întinsul de verdeaţă. Cele 90 de hectare ale parcului nu sunt utilizate în totalitate. În plus, majoritatea oaspeţilor se opresc odată ce au trecut peste impresionantul pod - construit de o societate elveţiană la începutul secolului, crezând că au văzut astfel maximul pe care parcul îl poate oferi. Prea puţini sunt cei care îşi continuă periplul pe malul firului de apă ţesut printre frunze mari de nuferi, până la capătul parcului. În aria puţin vizitată, atingerea omului aproape că nu se face simţită. Doar câte o bancă, din loc în loc, printre vegetaţia sălbatică. „E păcat că nu este pusă în evidenţă toată frumuseţea acestui monument natural“, spune acelaşi bătrân. Zoo, vechi de un secol Al treilea parc natural ca dimensiuni din Europa, aşa cum l-au catalogat specialiştii în domeniu, „Nicolae Romanescu“ găzduieşte una dintre cele mai vechi grădini zoologice din ţară, inaugurată în anul 1906. Colecţia de animale număra la început doar câteva specii, toate autentice româneşti. Iniţial, au fost amenajate grote pentru urşii carpatini, un ţarc pentru cerbi şi cuşti pentru păuni. Următoarea etapă de populare a grădinii zoologică a avut loc abia în anii ’60, când au fost aduşi la Craiova lei, maimuţe şi struţi, pentru ca, după ’89, să aibă loc o invazie a speciilor exotice - lame, jaguari, struţi africani, chiar şi tigri. Parcul ascunde două clădiri impresionante, ambele îmbiindu-i pe vizitatori să viseze. Ascuns de câţiva arbori înalţi, „Castelul Fermecat“ îşi dezvăluie misterul tuturor celor care urcă scările să traverseze podul suspendat. Ruina seamănă atât de bine cu un palat din basme, încât cei mai nostalgici refuză să creadă că aceasta a fost construită odată cu parcul, pentru a adăposti un restaurant. A două clădire însă este pe cât se poate de adevărată: Palatul Bibescu. Descoperită în vecinătatea amfiteatrului, departe de aleile de acces, la o primă privire, clădirea nu pare mai mult decât o casă părăsită, cu geamurile sparte. O inscripţie de deasupra intrării confirmă faptul că simpla casă este, de fapt, un palat: „În această clădire, numită Palatul Bibescu, în zilele de 26 şi 27 iunie 1859, a fost găzduit domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu prilejul vizitei pe care a făcut-o la Craiova“.

Primele imagini din interior noii Catedrale! Altar poleit in aur, fantani arteziene, lifturi de 105.000.000 euro!

Pagina 1 din 2
Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Administratie Locala

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI