Editura Evenimentul si Capital

Parada de 1 DECEMBRIE. AICI ai TOT ce trebuie SĂ ȘTII. CONFLICT creat de protestatarii #REZIST. Video LIVE

Foto: Marius Bâtcă
Autor: | | 32 Comentarii | 32867 Vizualizari


Vezi galeria foto:

1 decembrie. Evz.ro oferă cititorilor programul complet al manifestărilor speciale susținute la București și Alba Iulia cu ocazia Zilei Naționale a României, în an Centenar și toate informațiile ce țin de acest eveniment major din istoria țării..

UPDATE 13.11. Monumentul Marii Uniri, realizat după 25 de ani de la câştigarea de către sculptorul Mihai Buculei a unui concurs naţional de creaţie pentru edificarea la Alba Iulia a unui obiectiv dedicat înaintaşilor de la 1918 şi care a fost construit doar în acest an, în numai cinci luni, a fost sfinţit sâmbătă în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională a României.

În prezenţa câtorva mii de persoane aflate în Parcul Unirii, Patriarhul Daniel, alături de un sobor de ierarhi, a oficiat o slujbă de sfinţire a Monumentului Marii Uniri, ridicat pe fostul "Câmp al lui Horea", acolo unde, în urmă cu 100 de ani, a fost proclamată Unirea Transilvaniei cu România. De asemenea, la ceremonia de sfinţire au participat şi preoţi greco-catolici.

Înalt de 22 de metri şi având o greutate de circa 1.350 de tone, monumentul se prezintă sub forma a patru cruci unite sub o cupolă. "Reprezintă acele patru puncte cardinale ale României care s-au unit. Sunt patru cruci pentru că suntem un popor creştin", a explicat, în urmă cu câteva luni, sculptorul Mihai Buculei.

Contractul pentru realizarea monumentului a fost semnat de către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu sculptorul Buculei în iunie acest an, după ce, la sfârşitul anului trecut, Guvernul a alocat 18,8 milioane de lei pentru construcţia monumentului la Alba Iulia şi punerea în valoare a obiectivului. Mai exact, pentru monument s-a alocat suma de 10,2 milioane de lei, restul banilor fiind daţi pentru amenajarea Parcului Unirii.

Modul în care arată monumentul a stârnit, cu deosebire în mediul virtual, şi o serie de critici, conform cărora acesta ar semăna, privit din anumite poziţii, cu logoul unei reţele de socializare.

"Un monument nu se priveşte doar pe o singură componentă. Dacă îl privim în integralitate, o să vedeţi că, de fapt, sunt patru cruci care se unesc sub o boltă. Sigur, putem comenta orice. (...) Comentarii vor exista întotdeauna, pentru că gusturile diferă, dar important este că simbolistica pentru care s-a câştigat acest concurs (în 1993 - n.r.) au fost exact aceste cruci, ca un omagiu adus celor care au făcut Marea Unire. Drept care, eu cred că acest omagiu este mai important", a opinat, în urmă cu trei săptămâni, ministrul Culturii la acea vreme, George Ivaşcu.

Acesta a făcut atunci şi o glumă, spunând că s-ar putea ca sculptorul să ceară drepturi de autor de la Mark Zuckerberg, ţinând cont că macheta monumentului a fost creată în urmă cu 25 de ani, înaintea apariţiei Facebook.

În 1993, în cadrul unui program iniţiat de Ministerul Culturii, a fost organizat un concurs naţional de creaţie pentru ridicarea Monumentului Unităţii Naţionale. Macheta prezentată de sculptorul Mihai Buculei a fost desemnată câştigătoare. Ulterior, concursul a fost reluat şi a dat acelaşi câştigător, şi anume, soluţia propusă de Buculei. În 2012, Comisia Naţională a Muzeelor a agreat, din trei proiecte propuse, aceeaşi soluţie.

Încă din primii ani de după 1918 a apărut ideea ridicării unui monument dedicat Marii Uniri, populaţia donând bani în acest scop, însă, odată cu criza din 1929, proiectul a fost abandonat. După 1990, aproape cu regularitate în lunile premergătoare aniversării Zilei Naţionale, unii oameni de cultură şi politicieni locali au susţinut necesitatea înălţării unui "monument al Unirii" la Alba Iulia, fiind amplasată chiar o placă în Parcul Unirii prin care se indica faptul că acolo va fi ridicat acest obiectiv.

Printre cei care s-au opus edificării unui asemenea obiectiv s-a aflat, în 2008, şi arhiepiscopul ortodox de Alba Iulia din acea vreme, Andrei Andreicuţ, care considera "neavenită toată tevatura (...) pe seama acestui subiect", spunând şi că s-ar cheltui o sumă enormă de bani pentru un monument care nu va întrece Catedrala.

UPDATE 12:33 Patru persoane care au intrat în conflict cu alte persoane participante la paradă au fost conduse la secția de poliție pentru identificare și luarea măsurilor legale. Persoanele au fost sancționate contraventional, anunță Jandarmeria Română. O persoană a primit o amendă în valoare de 200 de lei, în timp celelalte trei au primit avertisment.

UPDATE: 12:13: La finalul Paradei militare, președintele României a salutat spectatorii prezenți în zona Arcului de Triumf,

Klaus Iohannis a dat mâna cu oamenii și le-a urat „La mulți ani”. Șeful statului a participat la Parada de la Arcul de Triumf, alături de alți oficiali ai statului român, precum Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă și Călin Popescu Tăriceanu.

UPDATE 11.58. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a declarat sâmbătă, la Alba Iulia, că Marea Unire de la 1918, de la înfăptuirea căreia se împlinesc 100 de ani, este 'sărbătoarea libertăţii, unităţii şi a demnităţii poporului român' şi toţi cetăţenii României au datoria de a păstra şi cultiva 'nu doar darul libertăţii, ci şi pe cel al unităţii naţionale'.

În cuvântul rostit la finalul slujbei de Te Deum, oficiate împreună cu Patriarhul Ierusalimului, Teofil, în faţa Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, patriarhul Daniel a vorbit despre jertfele şi suferinţele îndurate de români de-a lungul vremii pentru unirea într-un singur stat naţional şi a punctat faptul că realizarea unităţii naţionale de la 1 Decembrie 1918 a fost posibilă şi cu aportul Bisericii Ortodoxe Române.

"Realizarea unităţii naţionale de la 1 Decembrie 1918 a fost posibilă şi cu aportul Bisericii Ortodoxe Române, care a sprijinit Marea Unire a tuturor românilor, Biserica fiind împreună cu poporul în toate eforturile sale de cultivare a conştiinţei naţionale şi de afirmare a dorinţei de unitate naţională, în toate provinciile româneşti, dar mai ales în Transilvania, Basarabia şi Bucovina", a afirmat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Acesta a vorbit pe larg despre contribuţia Bisericii, "care a fost activă în lucrarea de unire", prin eforturile depuse şi implicarea în realizarea idealului naţional de către preoţi, ierarhi cărturari, diaconi, profesori de teologie şi studenţi în teologie dar şi de călugări şi călugăriţe, care au îngrijit soldaţi români răniţi, au organizat colecte de bani şi alimente, "toţi împreună încurajând moral şi ajutând material pe luptătorii români pentru libertate şi unitate naţională."

Patriarhul a amintit faptul că în timpul Războiului de Întregire din perioada 1916-1918, peste 250 de preoţi ortodocşi români au însoţit trupele armatei române pe câmpurile de luptă, unii dintre ei murind pe front, alţii fiind luaţi prizonieri şi deportaţi, în vreme ce mai bine de 200 de călugări şi călugăriţe au activat ca infirmieri în diferite spitale de campaniei, iar sute sute de preoţi au fost anchetaţi, jefuiţi sau alungaţi din parohiile lor, alţii murind împuşcaţi în teritoriile ocupate de trupele germane.

De asemenea, patriarhul a vorbit despre jertfa preoţilor ucişi sau care au făcut închisoare în Transilvania.

"În Transilvania, peste 150 de preoţi au fost aruncaţi în închisorile maghiare, unii fiind condamnaţi la moarte sau la ani grei de închisoare. Alţi peste 200 de preoţi au fost deportaţi în vestul Ungariei, în judeţul Şopron, unde au trăit în condiţii inumane până la eliberarea lor în 1919 de către trupele române", a spus patriarhul Daniel.

Acesta a punctat faptul că între delegaţii oficiali prezenţi la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, mulţi au fost slujitori ai celor două biserici româneşti din Transilvania, ortodoxă şi greco-catolică şi a evocat contribuţia la marele act al Unirii a episcopul ortodox român de Caransebeş, Miron Cristea, viitorul patriarh al României şi a episcopului greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, cei doi fiind aleşi în delegaţia care a prezentat actul Unirii Regelui Ferdinand, la Bucureşti.

"Acum, la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, dorim să exprimăm omagiul nostru de recunoştinţă tuturor celor care au contribuit la realizarea celui mai mare ideal al istoriei noastre", a spus patriarhul Daniel.

Acesta a arătat că sfinţirea Catedralei Mântuirii, de la Bucureşti s-a făcut "ca act de comemorare a făuritorilor Marii Uniri de la 1918", lăcaşul de cult fiind un "simbol al spiritualităţii şi unităţii româneşti".

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mai subliniat faptul că toţi cetăţenii români au datoria de a păstra şi cultiva darul unităţii naţionale, ca simbol al demnităţii poporului român.

"Toţi suntem chemaţi să păstrăm şi să cultivăm darul libertăţii şi unităţii naţionale ca fiind un simbol al demnităţii poporului român, obţinut cu multe jertfe de vieţi omeneşti şi multe eforturi spirituale şi materiale! Pentru toate binefacerile Marii Unirii, aducem astăzi mulţumire Preasfintei Treimi, ocrotitoarea Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, şi pomenim cu recunoştinţă pe toţi eroii români care s-au jertfit pentru libertatea, unitatea şi demnitatea poporului român. Astăzi, toţi cetăţenii României avem datoria să păstrăm şi să cultivăm, nu numai darul libertăţii, ci şi darul unităţii naţionale, ca fiind un simbol al demnităţii poporului român, în dialog şi cooperare cu toate popoarele lumii. La mulţi şi binecuvântaţi ani, România!", a spus patriarhul Daniel, la finalul cuvântului său, intitulat "Să apărăm şi să cultivăm libertatea şi unitatea naţională ca manifestări ale demnităţii poporului român".

UPDATE 11:50: Protestatarii au CREAT un CONFLICT la parada de ZIUA NAȚIONALĂ. „Ne jignește. NU VĂ ESTE RUȘINE”

UPDATE: 11:39 Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei a fost huiduită în timpul defilării la Parada de la Arcul de Triumf. Oamenii s-au manifestat similar și la adresa altor structuri ale instituției.

UPDATE 11.19. Peste o mie de persoane au luat parte, sâmbătă, la primirea oficială a Familiei Regale în gara din Alba Iulia, Custodele Coroanei, Principesa Margareta, şi Principele Radu, fiind însoţiţi de celelalte fiice ale Regelui Mihai, Elena, Sofia şi Maria.

Familia Regală a venit la Alba Iulia cu trenul regal şi a fost întâmpinată de oficialităţile locale, printre care s-au numărat preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, şi primarul municipiului, Mircea Hava.

La sosirea în gara din Alba Iulia, o fanfară îmbrăcată în uniforme militare similare celor din 1918, a intonat Imnul Naţional al României şi Imnul Regal, după care un grup de tineri le-a oferit oaspeţilor pâine şi sare, alături de buchete de trandafiri în culorile tricolorului.

Principesa Margareta şi Principele Radu i-au salut pe cei prezenţi şi le-au transmis "La mulţi ani!", după care s-au deplasat spre coloana oficială, urmând să participe la evenimentele organizate de Ziua Naţională la Alba Iulia.

Trenul regal, format din cinci vagoane şi o locomotivă cu aburi, a rămas în gara din Alba Iulia şi va putea fi vizitat, până la ora 20,00, de către toţi cei care doresc acest lucru.

Locomotiva cu aburi a trenului regal a fost fabricată în anul 1922 şi poate prinde o viteză de 126 km/oră. Ea face parte dintr-un lot de 70 de bucăţi ce au fost comandate în anul 2012, primele 20 de bucăţi fiind livrate în România în anul 1913, iar diferenţa în anul 1922.

În prezent, este singura locomotivă de acest fel care mai este funcţională, după o reparaţie capitală efectuată în anul 2002.

UPDATE 11.15. Un jandarm şi un militar din Galaţi, care au străbătut sute de kilometri în alergare refăcând istoricul traseu al Regimentului 11 Dorobanţi "Siret" Galaţi din campania din Primul Război Mondial pentru eliberarea Transilvaniei, au ajuns sâmbătă la Alba Iulia, la Sala Unirii, după două săptămâni.

"Această 'nebunie' pe care am făcut-o noi face parte din cadrul unui proiect iniţiat de Jandarmeria Galaţi, susţinut şi finanţat de Ministerul Culturii, care ne-a oferit această posibilitate de a ne depăşi limitele fizice şi de a aduce, totodată, un omagiu eroilor Regimentului 11 'Dorobanţi'", a afirmat, odată ajuns la destinaţia finală, plutonier major Cristian Onofrei, de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Dunărea de Jos" Galaţi.

Jandarmul a recunoscut că nu a fost uşor, fiind "un drum foarte anevoios", întrucât au parcurs peste 500 de kilometri numai pe asfalt, pe o temperatură scăzută, cu ger pe alocuri. "Durerile de picioare ne-au măcinat, însă am reuşit să trecem peste toate aceste obstacole şi să ajungem cu bine aici", a subliniat Onofrei.

La rândul său, fruntaşul Alexandru Vlasie, de la Batalionul 300 Infanterie Mecanizată "Sf. Andrei", a afirmat că au parcurs acest traseu în memoria eroilor din Primul Război Mondial.

"Suntem onoraţi să fim astăzi aici, alături de români, la Alba Iulia, unde s-a înfăptuit Marea Unire. Practic, am refăcut traseul Regimentului 11 'Dorobanţi' Galaţi care, acum 100 de ani, a pătruns În Transilvania distrugând graniţa austro-ungară de la Crasna şi ajungând pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia", a declarat militarul gălăţean.

Cei doi au fost întâmpinaţi de directorul general al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, şeful IJJ Alba, colonel Marius Giurea şi reprezentanţi ai Garnizoanei Alba Iulia, cărora le-au înmânat mesajele structurilor pe care le reprezintă.

Plutonierul major Cristian Onofrei de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean "Dunărea de Jos" Galaţi şi fruntaşul Alexandru Vlasie de la Batalionul 300 Infanterie Mecanizată "Sf. Andrei" au plecat spre Alba Iulia în urmă cu două săptămâni, în Maratonul Unirii. Aceştia au alergat aproximativ 550 de kilometri, refăcând istoricul traseu al Regimentului 11 Dorobanţi "Siret" Galaţi din Campania anului 1916 pentru eliberarea Transilvaniei, trecând prin garnizoanele militare Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Valea Buzăului, Braşov, Făgăraş, Sibiu, Sebeş şi Alba Iulia.

Înainte de a lua startul, cei doi au fost binecuvântaţi de preotul garnizoanei Galaţi, Paul Zaharia, după care au primit drapelul României de la doi veterani de război - colonel în retragere Alexandru Popescu, 93 ani, şi colonel în rezervă Ghiţă Crăciun, 94 ani.

"Să vă întoarceţi sănătoşi şi să purtaţi cu mândrie drapelul ţării noastre, sunteţi un exemplu pentru toţi românii, chiar şi pentru noi, la etatea asta", le-a transmis Ghiţă Crăciun, singurul veteran jandarm din judeţul Galaţi.

Cristian Onofrei a fost jandarmul anului 2016 şi este organizator a numeroase acţiuni caritabile în beneficiul copiilor bolnavi, iar Alexandru Vlasie - "Kahn" este fost portar la echipa de fotbal Oţelul Galaţi.

UPDATE 11:13. Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne actul cel mai important al istoriei româneşti şi a istoriei poporului român şi reprezintă împlinirea idealului nostru de a trăi liber într-un singur stat naţional unitar, transmite ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, într-un mesaj dedicat Zilei Marii Uniri.

„Tot ce suntem astăzi, ca naţiune, ca ţară, ca popor, datorăm unor predecesori vizionari, patrioţi, unor oameni a căror conştiinţă faţă de România ar fi trebuit să fie un model pentru noi toţi, cei din prezent. Regele Ferdinand I al României şi Regina Maria, Alexandru Vaida Voievod, Vasile Goldiş, Octavian Goga sunt doar o parte din personalităţile care au contribuit decisiv la Marea Unire. Mă înclin în faţa lor cu respect şi admiraţie!”, a scris Rovana Plumb pe Facebook. Ea a îndemnat clasa politică să fie unită, pentru a asigura stabilitatea ţării, în caz contrar „ne vor frânge unul câte unul”.

UPDATE 11.10. Centenarul pe -l aniversăm sâmbătă este un moment de aducere aminte, dar şi promisiunea unui nou început, adică obligaţia pe care o avem de a construi şi dezvolta România, de a crea o societate în care să fie mai multă prosperitate şi mai puţină sărăcie şi în care fiecare tânăr să-şi poată atinge potenţialul în interiorul graniţelor ţării, se arată în mesajul ministrului Economiei, Niculae Bădălău, transmis cu prilejul zilei de 1 Decembrie.

"O naţiune este pe atât de puternică pe cât este de prosperă, pe atât de demnă pe cât ştie să-şi respecte simbolurile şi pe atât de unită pe cât ştie să se bucure la momentele aniversare. Visul României Mari a fost un vis de unitate, de libertate, de bunăstare. În acelaşi timp, a fost şi visul unui trai mai bun şi mai decent pentru românul simplu, pentru omul a cărui viaţă avea nevoie reală de îmbunătăţiri şi care-şi dorea să simtă că ţara îi aparţine cu adevărat şi lui. A fost visul unei societăţi mai corecte şi mai echitabile, bazată pe alte raporturi de putere decât cele ale epocilor din trecut, al unei societăţi libere, demne şi curajoase. A fost visul unei ţări dornice să-şi ocupe cât mai repede locul pe care ştia că-l merită în Europa şi în lume", a scris ministrul, pe Facebook.

El a subliniat că din 1918 şi până în prezent s-au făcut progrese majore, iar "aceste reuşite ne obligă la o datorie de onoare şi recunoştinţă faţă de înaintaşii noştri".

"Români excepţionali au făcut cinste ţării noastre, iar societatea, poporul şi naţiunea s-au transformat radical. Trebuie să oferim, astăzi, respectul tuturor celor care au făcut posibilă această nouă realitate, de la marile generaţii ale perioadei interbelice, de la cei care au avut de suferit de pe urma oricăror excese, indiferent dacă au fost de dreapta sau de stânga, de la cei care s-au sacrificat la Revoluţie, până la cei care au participat în mod activ la transformarea României în ultimii 28 de ani, până când ţara noastră a ajuns aşa cum o ştim acum: un aliat loial şi ferm al NATO şi un stat care, în doar o lună de zile, va conduce vreme de şase luni destinele Uniunii Europene într-un context internaţional complex", a mai menţionat Bădălău.

Potrivit acestuia, Centenarul reprezintă promisiunea unui nou început.

"Toate aceste lucruri nu înseamnă decât că Sărbătoarea Naţională de 1 Decembrie ne obligă să lucrăm mai mult şi mai hotărât pentru generaţiile care vor urma. Atunci când spun că Centenarul reprezintă promisiunea unui nou început mă refer la obligaţia pe care o avem de a construi şi dezvolta România, de a crea o societate în care să fie mai multă prosperitate şi mai puţină sărăcie, în care fiecare tânăr să-şi poată atinge potenţialul în interiorul graniţelor ţării, o societate în care să revalorificăm sensul unor cuvinte precum: 'demnitate', 'patriotism', 'credinţă' sau 'curaj'. Avem obligaţia de a construi o societate în care românii să trăiască unii alături de ceilalţi, uniţi şi încrezători în viitor. Avem obligaţia să construim o ţară mai bună!", a notat şeful de la Economie.

Niculae Bădălău a mai făcut referire la transformările prin care a trecut economia românească şi a subliniat că aceasta este "un indicator al puterii unei ţări, al prosperităţii unui popor şi un factor generator de securitate naţională şi chiar de unitate naţională".

Mutare de ULTIMA ORA in televiziune! Azi, a semnat cu Kanal D

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria:

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI