O veste uriașă pentru mii de pacienți. România revine spectaculos pe harta transplantului

O veste uriașă pentru mii de pacienți. România revine spectaculos pe harta transplantului

Creșterea numărului de donatori, stabilirea noului Consiliu Științific al Agenției Naționale de Transplant (ANT) și încheierea de acorduri cu alte țări sunt cei mai importanți pași care s-au făcut, în ultimele trei luni, în acest domeniu.

15 aprilie 2000.  Când credea că totul s-a sfârșit, un bărbat de 46 de ani, care avea  ciroză cu virusul hepatitei B în ultimul stadiu, beneficia de primul transplant de ficat reușit în România. Donatorul, un tânăr în vârstă de 33 de ani. Artizanul acestei reușite- Profesorul Irinel Popecu, chirurgul care a pus România pe harta transplantului hepatic.

25 octombrie 1999. Paul, un tânăr de 23 de ani, diagnosticat cu cardiomiopatie dilatativă, primea  inima unei fete de 21 de ani, victima unui accident de tren. Medicul Şerban Brădişteanu, cel care a realizat în premieră o astfel de intervenţie, l-a chemat la Bucureşti pe doctorul Radu Deac şi împreună au reuşit să-i dea o nouă şansă la viaţă lui Paul.

Ne puteți urmări și pe Google News

 

Până prin 2015, România a depășit multe țări în ceea ce privește activitatea de transplant. Apoi, pe fondul unor campanii agresive de dezinformare, care invocau lipsa de transparență a Agenției Naționale de Transplant în ceea ce privește alocarea organelor,  numărul donatorilor a scăzut. La fel și speranța de viață a celor aflați pe lungile liste de așteptare. Reorganizarea Agenției a început din 5 martie 2019, când chirurgul Rau Zamfir de la Institutul Clinic Fundeni, specialist în prelevări de organe, chirurgie hepato-bilio-pancreatică și oncologică, a fost numit director executiv.

„De la începutul anului până la momentul preluării acestei funcţii au fost patru donatori. În ultimele trei luni avem 29 de donatori. Dacă mergem în ritmul acesta, s-ar putea să depăşim rata de donare din anii în care acest lucru a fost apreciat de întreaga Europă ca fiind cea mai rapidă creştere a numărului de donatori, anii 2013-2014. În acea perioadă au fost undeva pe la 160 de donatori pe an. Sigur, apreciem că ţara noastră ar putea ajunge ca număr efectiv undeva pe la 400 de donatori. Prin această creştere a numărului de donatori s-ar reduce mortalitatea pacienţilor aflaţi pe lista de aşteptare. Această mortalitate, practic, este motivaţia noastră de zi cu zi”, a declarat Dr. Radu Zamfir la Digi 24, într-o emisiune a acestui post care a început o campanie de compromitere a activității de transplant în România.

 

Prezentă în studio, Sorina Pintea, ministrul Săntții, a confirmat că lucrurile au început să miște și că săptămâna viitoare, marți,  a avea loc o primă întâlnire a noului Consiliu Ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant, astfel încât să existe criterii clare de repartizare a organelor, care vor fi publicate pe site-ul ANT: „Eu cu domnul Dr. Radu Zamfir colaborăm foarte bine şi am discutat despre Consiliul Ştiinţific, a apărut în Monitorul Oficial ordinul de ministru cu noul Consiliu Ştiinţific, format din 17 profesionişti, 16 plus directorul ANT. Marţi, la ora 10.00, vom avea prima întâlnire, astfel încât să avem criterii clare de repartizare a organelor, criterii care vor fi publicate pe site-ul ANT".

Ministrul Sănătății a precizat că sunt mai multe probleme legate de activitatea de transplant: „În primul rând, nu avem o lege a transplantului. A fost la Guvern o perioadă în consultare, acum s-a finalizat, urmează să îi dăm drumul. Am avut un Consiliu Ştiinţific care nu s-a întrunit din 2015, nu a avut cvorum. Acel Consiliu Ştiinţific trebuie să stabilească criteriile de alocare. Cum vă explicaţi, de exemplu, că în 2016 a fost marele scandal cu Institutul de Transplant din Cluj, cu profesorul Lucan şi în 2018, când am preluat conducerea Ministerului Sănătății, Lucan era încă în Consiliul Ştiinţific?".

Acordurile cu Ungaria și Italia

 

Ministrul Sănătăţii a reamintit că, în privinţa transplantului de plămâni, a semnat un acord cu Ungaria, doar că se lucrează la condițiile tehnice: „Acordul cu Ungaria va avea în spate nişte condiţii tehnice specifice, avem un grup de lucru format din Dr. Radu Zamfir, Dr. Narcis Copcă, Dr. Andrei Leşan de la Cluj. Este un acord pentru zece pacienţi pe an. Discutăm acum condiţiile tehnice, la sfârşitul lunii iunie vom termina de pregătit aceste condiţii tehnice şi vom putea da drumul efectiv la colaborare".

Sorina Pintea a mai spus că în luna iulie va merge la Roma pentru a discuta un acord cu Agenţia Naţională de Transplant din Italia, tot pentru transplantul pulmonar: „Este nevoie de aceste acorduri pentru a putea avea o soluţie de backup pentru pacienţii noştri aflaţi pe lista de aşteptare şi care nu vor avea la timp organele".

 

Despre Eurotranspant

 

Cât despre Eurotransplant, Pintea a menționat că, în urmă cu o lună, a cerut printr-o scrisoare  ca țara noastră să fie primită în etapa a doua a candidaturii.

„România, ca să poată trimite pacienţii spre a beneficia de un transplant pulmonar, de asta vorbim în mod special, într-una din ţările UE, trebuia să dea nişte plămâni la schimb, iar noi anul trecut aveam o restanţă de 24 de organe. Am avut o întâlnire oficială cu board-ul Eurotransplant în urmă cu o lună, am cerut într-o scrisoare adresată Eurotransplant să fim primiţi în step-ul II, pentru că sunt nişte paşi pe care trebuie să îi faci pentru a deveni membru, adică să ne găsim o ţară, o clinică care să preia pacienţii noştri, ai căror medici să vină să opereze aici şi noi am propus Hanovra. Pasul acesta ne ajută în transplant - în momentul în care noi avem un pacient şi ei au un organ care ar fi disponibil la acea clinică cu care noi vom avea legături, atunci pacienţii noştri pot fi transplantaţi acolo, dar în acelaşi timp şi noi trebuie să avem aceste organe. Merg acolo şi donatorul, şi primitorul".

 

Ministrul Sănătății a făcut un apel pentru donarea de organe, precizând că Biserica Ortodoxă nu se opune: „Avem nevoie de donare, Biserica Ortodoxă Română sprijină acest lucru. Din păcate, mai sunt preoţi care îi sfătuiesc pe aparţinători să refuze donarea, fiind una dintre cele mai mari probleme. Celelalte probleme sunt lipsa încrederii şi poate durerea momentului - unii nu vor să accepte că, atunci când cineva este în moarte cerebrală, pleacă".