Scopul experimentului a fost de a îndepărta convingerilor şi ideilor politice şi religioase ale deţinuţilor. Estimările totale referitoare la numărul celor care au suferit în urma acestui experiment ajung la 5.000 de oameni. În urma torturilor la care au fost supuşi au murit între 100 şi 200 deţinuţi. Procesul de „reeducare“a implicat pedepse psihologice de obicei prin umilire şi tortură fizică. Metoda de tortura folosită la Piteşti  era violenţa fizică. Deţinuţii, pe lângă bătăile severe administrate regulat, au fost siliţi să se tortureze reciproc, cu scopul de a descuraja loialităţile dinaintea încarcerării.Chiar şi supraveghetorii erau foşti deţinuţi politici.

Deţinuţii erau siliţi să denunţe toate convingerile, ideile şi valorile personale. Trebuie menţionat faptul că deţinuţii credincioşi erau îmbrăcaţi ca Iisus Cristos, iar ceilalţi erau siliţi să-i insulte. Prost hrăniţi şi ţinuţi în condiţii insalubre, deţinuţii nu aveau permisiunea să aibă contact cu lumea din afara penitenciarului şi erau forţaţi să-şi acopere ochii în rarele situaţii când ieşeau din celule. Tratamentul la care cei nou veniţi erau supuşi de către veteranii „reeducării“ includea lovituri pentru a-i împiedica să adoarmă, erau obligaţi să mănânce la repezeală direct din farfurii lăsate pe podea cu mâinile ţinute la spate şi chiar siliţi să mănânce fecale sau băgaţi cu capul în găleţi cu urină.

Descoperiţi de către Occident şi în conformitate cu noile directive ideologice, autoritaţile comuniste au hotărât că experimentul a fost rezultatul infiltrării cu succes a agenţilor Statelor Unite şi a Gărzii de Fier în Securitate. În anul 1977, în urma presiunilor făcute, închisoarea Piteşti a fost definitiv închisă, scrie Adevărul.