Christine Lagarde, ministrul francez de finanţe, poate deveni prima femeie director general al FMI, susţinută de europeni.
SUA şi Europa, pe de o parte, şi marile puteri economice ale zonelor emergente, de cealaltă parte, sunt cele două mari forţe care se întrec până pe 30 iunie pentru postul de director general al FMI, lăsat liber de Dominique Strauss-Kahn. Europa a deţinut şefia Fondului încă de la crearea instituţiei, după al doilea război mondial, în timp ce Banca Mondială este în mod tradiţional condusă de SUA. Americanii au totodată controlul asupra numărului doi din FMI. Europa încearcă să menţină influenţa asupra postului, susţinând-o la unison pe Christine Lagarde. Oficialii chinezi nu au sprijinit în mod public niciun candidat, dar Thailanda şi Filipine îl sprijină pe ministrul de finanţe din Singapore, Tharman Shanmugaratnam.
Deşi nu există un consens, Lagarde ar putea avea contracandidaţi puternici. Fostul guvernator al băncii centrale a Braziliei, Arminio Fraga, economistul sudamerican Trevor Manuel şi Shanmugaratnam sunt potriviţi pentru şefia FMI, spunea recent Raghuram Rajan, fost economist-şef al FMI.
ALEGERI
Care este miza şefiei Fondului Monetar
Miza şefiei Fondului sunt zecile de miliarde de dolari de care dispune FMI pentru a veni în sprijinul economiilor din întreaga lume. Angela Merkel, cancelarul Germaniei, spunea recent că Europa este cea mai îndreptăţită să preia şefia Fondului, ţinând cont de problemele cu care se confruntă zona euro.
Însă Arturo Porzecanski, profesor de economie la Universitatea din Washington, spune că tocmai problemele Europei fac ca numirea unui director FMI din această zonă să genereze un conflict de interese.
"Acum este nevoie mai mult decât oricând ca problemele Europei să fie rezolvate în mod imparţial", spune el. "Nu e nevoie ca FMI să fie controlat de Uniunea Europeană", adaugă economistul.
Etapele selecţiei
Potrivit unui comunicat al FMI, noul director general va trebui să aibă în spate o carieră profesională remarcabilă şi să-şi fi demonstrat abilităţile manageriale şi diplomatice necesare pentru a conduce o instituţie internaţională. Candidaţii vor fi propuşi în perioada 23 mai-10 iunie. Toate nominalizările vor fi comunicate secretarului Fondului, care le va prezenta boardului. Dacă numărul lor este mai mare de trei, boardul va ţine lista secretă.
Bazându-se pe calităţile menţionate mai sus, boardul va selecta trei candidaţi, pe care îi va anunţa. Ulterior, boardul se va întâlni cu fiecare din cei trei, după care va urma o şedinţă pentru alegerea directorului general. Procesul de selecţie va fi finalizat până pe 30 iunie 2011. FMI are 187 de naţiuni membre. Fiecare dintre acestea va putea nominaliza un candidat.
Între timp, Strauss-Kahn, fostul şef al FMI, omul care a generat toată această mişcare de forţe din cauza scandalului sexual în care este implicat, va avea următoarea prezentare în instanţă pe 6 iunie. El neagă toate acuzaţiile aduse. Procesul său ar putea dura cel puţin şase luni. Dacă va fi găsit vinovat, ar putea primi 25 de ani de închisoare. "Nu este nevoie ca FMI să fie controlat de Uniunea Europeană" ARTURO PORZECANSKI, economist