Președintele României arată că, dacă ar fi acceptate opiniile contestatarilor, o persoană care a fost demisă prin moțiune de cenzură din funcția de prim-ministru nu ar mai putea ocupa niciodată această funcție, la fel cum nici miniștrii demiși prin respectiva procedură nu ar mai putea deține, în viitor funcții similare.

Iohannis dă exemplu desemnarea lui Emil Boc ca premier de către Traian Băsescu în decembrie 2009, deși guvernul său fusese demis prin moțiune de cenzură în luna octombrie a aceluiași an, notează G4media, care prezintă în exclusivitate cele transmise de președinte la CCR.

”Atribuția Președintelui României de a desemna candidatul pentru funcția de prim-ministru este una proprie și exclusivă, nepartajată cu vreo autoritate publică, atribuție ce reflectă raporturile dintre autoritățile publice specifice unui regim semiprezidențial, astfel cum au fost stabilite prin Constituție.  (…)

Ținând cont de aritmetica parlamentară, cele două partide care au propus un candidat comun, PSD și Pro România, nu întrunesc numărul necesar pentru a asigura majoritatea absolută. În plus, acordul celor două partide nu a fost formalizat într-o alianță politică de guvernare, iar la consultări a fost invitat grupul parlamentar „Pro Europa” și nu Partidul „Pro România””, notează Iohannis. Textul integral al punctului de vedere transmis de Iohannis având în vedere criticile dinspre Parlament, poate fi citit aici.

Curtea Constituțională (CCR) a stabilit, marți, un termen de numai patru zile pentru transmiterea punctelor de vedere în vederea soluționării sesizării depuse de Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, care au contestat desemnarea pentru a doua oară a lui Ludovic Orban drept candidat la funcția de premier.

Potrivit deciziei luate de președintele CCR, Valer Dorneanu, părțile implicate în conflict – președinții Parlamentului și președintele României – au avut timp până pe 14 februarie să își exprime punctul de vedere. În continuare urmează să fie stabilită data ședinței de judecată.