Evenimentul Zilei > Monden > Orașul cochet, cu istorie bogată, unde o vilă de lux se vinde la preț de garsonieră. Indiciu: în comunism, aici se fabrica Salamul de Sibiu!
Orașul cochet, cu istorie bogată, unde o vilă de lux se vinde la preț de garsonieră. Indiciu: în comunism, aici se fabrica Salamul de Sibiu!

Orașul cochet, cu istorie bogată, unde o vilă de lux se vinde la preț de garsonieră. Indiciu: în comunism, aici se fabrica Salamul de Sibiu!

Pe piața imobiliară a României există și chilipiruri. O vilă cu o suprafață construită de 240 de metri pătrați, o piscină interioară generoasă și 400 de metri de teren e scoasă la vânzare cu numai 95 000 de euro, adică la un preț mult mai mic decât un apartament într-un bloc nou din București. De altfel, prețul pe metru pătrat e de-a dreptul șocant- doar 396 de euro.

Să nu vă imaginați că vila e pe cine știe ce coclauri! E situată într-un burg transilvănean o istorie spectaculoasă, mai vechi decât Bucureștiul cu vreo două sute de ani și care a fost pentru prima dată atestat documentar într-o zi de 3 iunie. În 1267!

Un singur lucru îi lipsește, nu prea poate oferi perspective locuitorilor săi. Nu e o situație specială. Cele mai multe mici orașe românești sunt în aceeași situație.

Mediașul are cu ce se lăuda

Municipiul Mediaș este așezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare. E la mică distanță de orașe extrem de populare printre turiștii români- 39 de kilometri de Sighișoara și 33 de kilometri de Sibiu. Cetatea săsească din Moșna se află spre la numai 10 kilometri de Mediaș. La 18 km distanță se găsește stațiunea balneoclimaterică Bazna, vestită pentru izvoarele sale de apă minerală, nămolul mineral și sarea de Bazna.

Prima atestare documentară a orașului datează din 1267, când Mediașul este pomenit sub numele Mediesy. Acest nume ar putea proveni de la un trib secuiesc din secolul al IX-lea.
Istiria orașului este legată, însă, mai degrabă de sași, coloniștii germani pe care regii Ungariei i-au așezat în această regiune în secolele XII – XIII. Acestor coloniști li se datorează toate atracțiile turistice ale orașului.

Turnul Trompeților din Mediaș concurează Turnul din Pisa

Călătorii care trec prin Mediaș nu pot să nu observe că în oraș există un turn aproape la fel de înclinat ca Turnul din Pisa. E vorba de Turnul Trompeților, care are o deviaţie 2,28 metri, aflându-se între primele 12 construcţii de acest gen din lume.
Istoria acestui turn este extrem de interesantă, iar legendele nu lipsesc.

La sfârşitul secolului al XV-lea, când Mediaşul a primit titlul de oraş (civitas), competiţia între micile burguri din Transilvania era mare. Ca să dea mai multă importanță Mediașului, oficialităţile localr au decis să înalțe turnul pentru ca acesta să poată rivaliza cu cel al Sfântul Ștefan din Viena. După supraînălțare, turnul are o înălţime de aproape 68,5 metri. Dată fiind înălțimea, construcția a devenit un punct de observație perfect. De sus, trâmbiţaşii oraşului putea anunța pericolele care-i amenințau pe locuitori- invazii, inundaţii, așa că impresionanta construcție a primit numele Turnul Trompeţilor sau Trâmbiţaşilor.

Legendele oferă o explicație pentru înclinarea turnului, Conform uneia dintre ele, cei care l-au construit visau să ridice un turn înalt până la cer. Îndrăzneala lor l-a supărat, însă, pe Dumnezeu, care a înclinat turnul dca să le dea o lecție

Și Biserica Evanghelică Sfânta Margareta deasupra căreia străjuiește turnul înclinat merită toată atenția. Finalizată în anul 1488. biserica reprezintă cel mai important monument arhitectonic al Mediaşului. A suferit adăugiri şi modificări minore, cu excepţia supraînălţării Turnului Trompeţilor, care a avut loc în anii 1550-1551.
Biserica deține un ansamblu valoros de picturi murale gotice. Una din cele mai valoroase piese din biserică este altarul gotic pictat pe la sfârşitul secolului al XV-lea sub influenţa şcolii vieneze.
Mediașul este, de altfel, o adevărată încântare pentru cei pasionați de arhitectură. Pot fi admirate clădiri în toate stilurile, de la gotic la renascentist și neoclasic, până la baroc și secession (Jugendstil). Alături de Turnul Trompeților. la Mediaș ăpt fi admirate alte 16 turnuri și bastioane. Pot fi admirate și astăzi zidurile multiseculare înalte de peste 7 metri, dar și cele 3 porți principale și 4 secundare care asigurau accesul în vechea cetate.

Liceul construit după planurile Templului lui Solomon

Cine studiază în detaliu Vechiul Testament va remarca, probabil, că arhitectura clădirii liceului Roth construit în 1604 are multe similitudini cu planurile Templului lui Solomon în ceea ce privește numărul de intrări, scările și decorațiunile interioare. Liceul are tot trei intrări și dispune de o sală imensă la etaj sprijinită pe două coloane, în capătul cărora, pe acoperiș, sunt amplasate două globuri, unul solar şi celălalt lunar.

Rețea secretă de tuneluri

Chiar mai misterioasă decât arhitectura liceului Roth este rețea de tuneluri subterane care pare să fi existat sub Mediaș. Una din intrările în această rețea de se regăsește în pivința Casei Rosenauer din piața centrală. Această casă a fost construită după anul 1621 la sud de zidului exterior al castelului,

Un burg prosper în alte vremuri

Mediașul a fost și mai este și astăzi cunoscut datorită faimei vinurilor de Târnave. Zona era supranumită, de altfel, “Țara Vinului” sau “Weinland”, așa cum apare pe harta lui Johannes Honterus (sec. XVI).
Câtă vreme Mediașul a rămas preponderent săsesc, burgul a prosperat datorită seriozității locuitorilor săi. După ce Transilvania a intrat în componența României, Mediașul a devenit cunoscut în întreaga țară prin produsele de sticlă și cristal.
Totul a început în 1922, când un grup de industriași a decis să construiasca aici o fabrică de sticlă. Decizia era bine fundamentată, orașul era unul dintre primele din Romînia alimentate cu gaz-metan, încă din anii 1914-1916. Mai mult, Târnava Mare oferea nisip cuarțos și nici mâna de lucru nu lipsea. În august 1923, a fost pornit primul cuptor. În 1929 fabrica a început să producă sticlă albă, iar în 1935 a început să exporte. Fabrica Vitrometan a ajuns în timp un brand cunoscut pe plan național și internașional. Totul s-a sfârșit, însă, în anul 2015, când fabrica s-a închis, punând capăt unei tradiții de peste 90 de ani de sticlărie în Mediaș.

Locul unde se făcea salamul de Sibiu

Pe lângă sticlă și cristal, Mediașul a devenit cunoscut în perioada comunistă și pentru … Salamul de Sibiu. Oricât ar părea de ciudat, salamul la care jinduiam toți în anii comunismului s-a produs la Mediaș.
Salamul de Sibiu nu s-a numit niciodată salam de Sibiu, ci «salam de iarnă», pentru că el se producea în anotimpul rece, începând din 1 octombrie şi până la 1 aprilie. Salamul produs la Mediaş, care este atestat din 1895, s-a făcut mai întâi de fabricanţii saşi. Ei erau interesați să producă un salam care să aibă un termen de valabilitate mai mare pentru a conserva carnea.

În perioada comunistă, salamul de Sibiu a ajuns să fie considerat un produs de lux. Preţul era pe măsură. Costa 120 de lei kilogramul, în vreme ce un kilogram de parizer era 11 lei. Fabrica din Mediaş între 700 şi 800 de tone de salam de Sibiu pe an. Procesul de fabricație dura minimum trei luni și se folosea numai carne de cea mai bună calitate. Cea mai mare parte a producției mergea, însă, la export.

Un oraș fără viitor?

Gloria cristalurilor de Mediaș și chiar a Salamului de Sibiu a pălit după 1989. În ciuda încercărilor unor oameni de afaceri din zonă, Mediașul de astăzi trăiește în mare parte de pe urma gazului. Din toate industriile care altădată îi duceau faima în toată țara, Mediașul mai păstrează astăzi doar titlul de capitala gazului românesc. în oraș își au sediile centrale două mari societăţi din industria gazului, Romgaz şi Transgaz. Ele asigură 25% din bugetul oraşului, ca să nu mai vorbim de faptul că peste 6.000 de oameni din zonă lucrează în industria gazului.


Asaltul dus de ecologiști împotriva combustibililor fosili suprima, însă, în următoare decenii și această industrie. Iar în afară de iluziile cu privire la transformarea orașului într-un centru turistic sau repornirea industriei sticlei, nimeni nu pare să aibă vreo soluție pentru acest oraș. De altfel, numărul de locuitori scade constant. Conform recensământului efectuat în 2011, populația se ridică la 47.204 locuitori, în scădere față de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 55.153 de locuitori. Așa că nu e nicio surpriză că prețurile în domeniul imobiliar scad și ele, iar o vilă cu piscină în Mediaș ajunge să coste mai puțin decțt un apartament în București.

Publicat in categoriile: Monden
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: