După o serie de duşuri din ce în ce mai reci din partea autorităţilor cu prognoze tot mai sumbre pentru acest an, în ultimele zile, oficialii României au schimbat placa.
Abia acum o lună, odată cu rectificarea bugetară, Ministerul Finanţelor a anunţat noile estimări economice: deficit bugetar de 5,1% din PIB, inflaţie de 5,8% şi, în loc de creştere economică de 2,5%, recesiune de -4%. Împrospătarea prognozelor era necesară în contextul negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) pentru obţinerea împrumutului extern. Ulterior, cifrele guvernului au fost confirmate de FMI, care a publicat o prognoză de recesiune de -4,1% şi o inflaţie de 5,9%. CE a publicat estimări similare: recesiune de -4% şi deficit bugetar de 5,1% din PIB. BNR, în campanie de marketing
Surprinzător însă, în ultimele zile, reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) se pare că au pornit o campanie de „ridicare a tonusului” economiei României, care ar stagna din cauza unui efect psihologic. Potrivit lui Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor, „sunt firme care au cerere pentru produse, dar au decis să mai aştepte cu producţia, deoarece le este frică”. El a mai spus că guvernul, BNR şi băncile trebuie să ia „măsuri concrete” pentru a reda încrederea în economie.
Însă până la acţiuni concrete, oficialii băncii centrale au demarat o campanie de imagine pentru viitorul frumos al României. Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat, joi, că inflaţia se va diminua în următoarele luni, ba chiar a modificat în scădere estimarea pentru anul în curs de la 4,5% la la 4,4%. Şi ca să dea un semnal optimist, el a mai vorbit şi despre „reducerea relativă a riscului de depreciere a monedei naţionale”. Economia se ajută cu fapte
Totodată, consilierul său, Adrian Vasilescu, a amintit despre un pariu al guvernatorului. Şeful băncii centrale mizează pe faptul că, în 2009, nu vom avea recesiune, chiar dacă în primele două trimestre s-ar putea să avem creştere economică negativă. Analistul financiar Dragoş Cabat consideră că declaraţiile oficialilor BNR vor avea efectul aşteptat de dezgheţare a economiei doar dacă firmele stau în expectativă din cauza unor temeri.
„Din păcate, nu este vorba numai de o componentă psihologică. Iar impulsionarea economiei se face altfel, nu prin declaraţii”, a precizat analistul economic, pentru EVZ. El nu exclude, totodată, ca, odată cu obţinerea creditului extern, BNR „să vadă acele semne de relansare”. Poate că nu este chiar aşa de rău cum se anunţase, adaugă Cabat. Ne aşteaptă vremuri grele
Urmează o perioadă în care bugetul de stat va fi la limită. Înţelegerea cu CE pentru obţinerea creditului de 5 miliarde de euro impune cheltuieli mai mici cu salariile, prin anularea majorărilor programate. Potrivit unui document privind termenii acordului, citat de Mediafax, acordarea fiecărei tranşe de bani după prima plată se va face pe baza unei „puneri în aplicare satisfăcătoare” a noului program economic al guvernului.
O altă posibilitate pe care o are executivul este, potrivit documentului, reducerea numărului de personal bugetar, „inclusiv prin înlocuirea numai a unui angajat din şapte care părăsesc sectorul public”.
ACŢIUNE Start la procedura de deficit excesiv Comisia Europeană va declanşa, miercuri, procedura de deficit excesiv împotriva României, Poloniei, Lituaniei şi Maltei, pentru depăşirea limitei de deficit bugetar de 3% din PIB, a anunţat, ieri, un oficial european, citat de Reuters. Comisia va propune termenele-limită pentru reducerea deficitelor sub aceast nivel, a adăugat el. Statele din afara zonei euro, printre care şi România, riscă îngheţarea fondurilor structurale.
Oficialii europeni au declarat însă că statele cu deficite mari ar putea beneficia, pe timp de criză, de unele concesii, precum termene- limită extinse pentru remedierea problemei.