Fostul consilier prezidențial Sebastian Lăzăroiu a revenit în paginile „Evenimentului zilei” cu o nouă rubrică. În fiecare marți puteți citi diagnosticul pe care „Chirurgul politic” îl pune pentru cele mai importante evenimente ale săptămânii
Paradoxal, în țara în care câteva sute de parlamentari pângăresc bugetul de stat cu fanteziile lor populiste (Noul Cod Fiscal fiind cea mai trendy), un caz de viol din Vaslui stârnește multă emoție națională, cu toate comentariile pe marginea imperfecțiunilor justiției. Căci justiția însăși nu încetează să fie obsesia colectivă care a bântuit și Comitetul Executiv al PSD. Alegerea căpeteniei ad-interim, între un condamnat în primă instanță și succesoarea desemnată de un inculpat, este unul din cele mai triste evenimente din viața post-decembristă a „săracului și cinstitului” Ion Iliescu. Partea luminoasă a acestei împrejurări ar putea fi alinierea PSD la politica europeană, dar asta abia după Congresul din toamnă, când Zgonea, vocea occidentală a partidului, ar putea fi înscăunat mare lider, iar Ponta va fi plecat deja de la guvern. Până atunci, pentru că au devenit periculoase în mâinile premierului, statul român îi confiscă două „jucării” foarte atractive: siguranța națională și economia. Așa se explică trecerea lui Oprea și a lui Isărescu de partea lui Iohannis.
FOTO: Liviu Dragnea va fi un lider mult mai ponderat decât Victor Ponta FOTO: RĂZVAN VĂLCĂNEANȚU
Noul Cod Fiscal – motivul plecării lui Ponta?
Orb să fii să nu vezi că statul și-a scos la luptă artileria grea împotriva unei relaxări fiscale pe cât de seducătoare, pe atât de otrăvitoare, precum mărul Mașterei din basm. Când Isărescu, altfel nu prea vorbăreț și, în orice caz, acomodant cu guvernările de după 1990, trage un semnal de alarmă atât de clar, e sigur că acest Cod Fiscal pune în pericol România și trebuie oprit. Va sprijini PSD în Parlament legea trimisă înapoi de Iohannis sau îl va lăsa pe Ponta, implicit, fără sprijin politic? Pentru că e greu să-ți imaginezi un Ponta, repudiat deja din partid, prin respingerea pupilei Rovana Plumb, înghițind o nouă umilință. Orice abdicare a PSD de la actuala formă a Noului Cod Fiscal va fi privită ca un „no-confidence” pentru actualul premier. În plus, dacă Ponta va continua discursul de „victimă a marilor puteri”, iar actuala conducere a PSD refuză această partitură, divorțul între Ponta și partid devine definitiv.
PSD vs. Ponta (65-18)
Pentru mine, alegerea lui Dragnea a fost o surpriză. Și nu pentru că n-aș fi știut că Rovana Plumb nu trezește nicio emoție la baza partidului, ci pentru că am crezut că șantajul lui Ponta va funcționa. Adică PSD va prefera guvernarea
Dragnea va readuce PSD în Europa
Pariul meu este că Dragnea nu va fi nici adversarul justiției, nici promotorul iresponsabilității economice de tip „după noi potopul” și nici propagatorul discursului „Occidentul ne vrea răul”. Amintiți-vă de acel Dragnea, care, după ce a sugerat într-un conclav de partid că americanii l-au împiedicat pe Ponta să ajungă președinte, a simțit nevoia chiar a doua zi să dezmintă vehement. Amintiți-vă de Dragnea, de acum o lună, care declara, la Bistrița, că partidul trebuie să se schimbe pentru că și vremurile s-au schimbat. Testul greu pentru noul interimar va fi modul în care va poziționa partidul în dezbaterea pe Noul Cod Fiscal. Va spune că datele economice prezentate de Isărescu obligă PSD la o revizuire a atitudinii sau va continua linia radicală a lui Ponta, cu tot cu discursul despre independența economică? Eu aș paria pe primul tip de poziționare. De altfel, imediat după alegerea sa ca interimar, Dragnea a confirmat că premierul „va fi răzgândit” în ce privește aplicarea OUG privind salariile demnitarilor, atât de dorită de Klaus Iohannis. Ponta, țâfnos, dar principial corect, ne asigura că, la apropiata rectificare, va împiedica aplicarea OUG, în așteptarea grilei generale de salarizare a bugetarilor.
Cum se va salva politic Ponta?
Se vede din ce în ce mai mult izolarea către care se îndreaptă exliderul social-democraților. Șansa lui este să continue pe linia „marii conspirații occidentale împotriva României”, a cărui victimă este. Credibilitatea îi va fi oarecum limitată, având în vedere că a fost prietenul Occidentului multă vreme (cel puțin cât timp a crezut că va ajunge președinte al României), dar altă carte nu mai are în mână. Public să aplaude un asemenea discurs se găsește în România, întrebarea e dacă Ponta va reuși să întruchipeze credibil vocea acestui curent. Dacă va abandona și această ultimă șansă, atunci Ponta, ca și Antonescu, se va furișa pe ușa din spate în culisele uitării.