Omul lui Stroe, „domiciliu forţat“ într-o vilă RAAPPS

Condamnat pentru corupţie, Gheorghe Huţanu stă încă într-un imobil de protocol. Chiria plătită: 180 de lei pe lună, deşi „preţul corect“ trece de 2.000 de euro.

Gheorghe Huţanu, fost subordonat al senatorului Radu Stroe la Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi condamnat pentru acte de corupţie, continuă să locuiască, fără drept, într-o vilă luxoasă primită de la stat. Imobilul este situat în centrul Bucureştiului, iar pentru cei 90 de metri pătraţi, Huţanu plăteşte o chirie cât preţul unui rezervor de benzină: 180 de lei pe lună (sub 60 de euro). Pe piaţa imobiliară, preţul corect depăşeşte 2.000 de euro.

Demis după ancheta EVZ

Aventura lui Huţanu a început în 2006, la angajarea sa în SGG, drept consilier personal al numărului 1 de atunci, liberalul Radu Stroe. Un an mai târziu, a fost demis, după ce EVZ a dezvăluit că era anchetat de DNA pentru acte de corupţie pe care le-ar fi comis când era comisar al Gărzii Financiare Mureş. La vremea respectivă, şeful Stroe a reacţionat imediat: odată trecutul penal al consilierului „transpirat“ în presă, s-a dezis de „mărul stricat“ din subordine, l-a concediat şi a anunţat public că „disponibilizatul“ nu va mai beneficia de casa de la stat. Ulterior, lucrurile s-au aranjat puţin diferit.

Actuala situaţie locativă a lui Huţanu contrazice flagrant intenţiile lui Radu Stroe, din comunicatul de presă remis în martie 2007. În document era scris negru pe alb: „Odată cu eliberarea din funcţie, lui Gheorghe Huţanu i-a încetat şi contractul de închiriere pentru locuinţa de serviciu pe care o ocupa“. Contactat de EVZ, Radu Stroe, cel care a şi aprobat comunicatul de atunci, a declarat că nu ştie ce s-a întâmplat cu fostul său consilier şi nici nu are informaţii despre relaţia dintre Huţanu şi RAAPPS. „Din momentul în care a plecat de la SGG, nu m-a mai interesat ce face“, a mărturisit demnitarul liberal. Chiriaş neperisabil

Reprezentanţii Regiei au confirmat faptul că Huţanu este şi acum, după un an de la scandal, chiriaş la stat. Apartamentul său este situat la parterul unei vile din „zona zero“ a Capitalei, pe strada Şerban Petrescu, lângă Piaţa Dorobanţ ilor. Locuinţa i-a fost repartizată în august 2006, la puţină vreme după aducerea sa la SGG. „Norocul“ chiriaşului pare a consta însă în prevederile mărinimoase ale contractului cu RAAPPS. Astfel, oficialii instituţiei susţin că durata acestuia este nedeterminată şi se poate întinde „până la rezolvarea situaţiei locative“.

Indiferent dacă fostul consilier guvernamental rămâne sau nu între timp demnitar public. Clauzele, atât de favorabile lui Gheorghe Huţanu, au fost incluse pe vremea când la conducerea Regiei se afla controversatul Cristian Vlaicu, membru PDL şi partener de afaceri cu trioul Cocoş-Petrache-Bittner. Şi totuşi, în august 2007, SGG a emis un ordin prin care dă „verde“ la evacuarea din casele de protocol a chiriaşilor care şi-au pierdut funcţiile publice.

Este şi cazul lui Gheorghe Huţanu. În baza actului normativ, ex-consilierul a şi fost convocat la RAAPPS, dar nu a dat curs invitaţiei. Dat fiind refuzul acestuia de a se prezenta, a fost notificat „în vederea eliberării locuinţei“. Sunt însă doar primii paşi. Până la evacuarea propriu-zisă a vilei mai e un drum lung, deoarece chiriaşul ar putea intenta proces Regiei, tergiversând astfel cazul. ÎN FAMILIE

Fiica - proprietară, tatăl - chiriaş Potrivit legii în vigoare, demnitarii publici obţin o locuinţă de serviciu de la stat numai în cazul în care au domiciliul în provincie şi nu au proprietăţi în Bucureşti. În cazul lui Huţanu, ambele condiţii erau formal îndeplinite. Avea buletin de Sighişoara, iar în 2005, cu doar un an înainte de a deveni chiriaş al RAAPPS, el a achiziţionat o locuinţă pe Calea Victoriei, în Capitală. Imobilul a fost însă trecut pe numele fiicei sale, Sabina, procedură care a netezit drumul tatălui către o casă ieftină de la stat. CONDAMNAT

Patru ani de închisoare pentru acte de corupţie

Procesul în care Gheorghe Huţanu e judecat pentru acte de corupţie se află pe rolul Tribunalului Sibiu. Pe 13 februarie a.c. a fost chiar condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de influenţă, complicitate la trafic şi abuz în serviciu. Sentinţa nu este încă definitivă. Până la cariera sa guvernamentală, Huţanu a fost implicat într-un „ping-pong“ cu Garda Financiară, „joc“ din care a fost eliminat de mai multe ori de procurorii DNA.

Din 2000 până în 2002 a fost comisar şef de secţie la Garda Financiară Mureş, apoi a lucrat şase luni la unitatea similară din Hunedoara. Pe 16 septembrie 2002, a fost suspendat din funcţie pentru că procurorii anticorupţ ie au dispus începerea urmăririi penale împotriva sa. Un an mai târziu, pe 15 iulie 2003, a fost reîncadrat la Garda Finaciară Mureş, de unde, în septembrie acelaşi an, a ajuns la secţia din Bucureşti. În 2005, după trei ani de anchetă, Huţanu a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

Anchetatorii l-au acuzat pe fostul comisar că ar fi ajutat un om de afaceri italian, Riccardi Orlandino, „să evite“ controalele financiare desfăşurate de Gardă. „Taxa de protecţie“ pe care se pare că ar fi solicitat-o Huţanu şi un complice de-al său, pretins general SIE, s-ar fi ridicat la 135.000 de euro. Demararea procesului a condus la o nouă suspendare din funcţie, dar, pe 15 iunie 2006, a fost angajat de Radu Stroe la guvern. MARTIE 2007

Cronica unei concedieri

Pe 23 mai 2006, Radu Stroe este numit ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

Pe 15 iunie, şi-l „apropie“ pe Gheorghe Huţanu, pe care îl numeşte consilierul său personal. Astfel, liberalul introduce în guvern şi pune la dispoziţie o locuinţă din patrimoniul statului unei persoane cercetate penal de DNA pentru trafic de influenţă şi abuz în serviciu. Huţanu era, la momentul intrării în cabinetul Tăriceanu I, chiar suspendat din funcţia deţinută la Garda Financiară.

Demiterea sa din guvern survine abia în 14 martie 2007, la o zi după ce EVZ a dezvăluit situaţia penală a acestuia. Radu Stroe susţine că nu era la curent cu problemele consilierului său personal, întrucât, „din documentele depuse de acesta la SGG nu a rezultat că Domnia Sa ar avea calitatea de inculpat sau de învinuit în vreun dosar penal“.