ACUZAT DE SPĂLARE DE BANI PE BVB- RASDAQ. Afaceristul Catalin Chelu este audiat la DIICOT

În aceste momente, afaceristul se află în anchetă la DIICOT fiind cercetat într-un dosar în care prejudiciul adus statului este de aproximativ 20 de milioane de euro. Cătălin Chelu a fost condamnat în această lună la şase ani de închisoare cu executare în dosarul de tentativă de mituire a chestorului MAI Dan Fătuloiu.

Potrivit unor surse judiciare, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT)- Structura Centrală au dispus începerea urmăririi penale faţă de  Cătălin Chelu, Rimar Cezar, Rimar Doina Lilioara şi Constantinescu Gabriel, din municipiul Galaţi, precum şi faţă de alte 12 persoane, pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere, constituire a unui grup infracţional organizat, utilizare de informaţii privilegiate, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, evaziune fiscală şi spălarea banilor.DIICOT  a confirmat prin comunicat de presă. Tranzacţii pe BVB- secţiunea RASDAQ Potrivit anchetatorilor, s-a reţinut că Cătălin Chelu, împreună cu membri ai familiei sale, au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi alte persoane, acţionând în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale prin eludarea dispoziţiilor legale referitoare la tranzacţiile efectuate pe piaţa de capital şi convertirii în lichidităţi a plasamentelor deţinute la diferiţi emitenţi - societăţi comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe BVB - Secţiunea RASDAQ. Schema "Cătălin Chelu" Pentru realizarea acestui obiectiv, procurorii spun că Cătălin Chelu a înfiinţat peste 168 de societăţi comerciale tip S.R.L., mare parte cu sediul în municipiul Galaţi şi 10 asociaţii non-profit, pe care le-a utilizat pentru a achiziţiona instrumente financiare şi a dobândi o poziţie de control în cadrul mai multor emitenţi de valori mobiliare. Cu titlu de exemplu, în decursul perioadei 2001 -2008, prin grupul de firme controlate de către membrii grupării au fost achiziţionate, prin intermediul unei singure case de brokeraj, titluri emise de SIF - uri în valoare cumulată de peste 780.000.000 de lei, din care s-au încasat dividende în sumă de 760.000 de lei şi s-a retras din conturi suma de 154.000.000 de lei. Ţinta: banii lichizi ai societăţii Cony Sat SA Galaţi Ulterior, arată procurorii DIICOT, Cătălin Chelu a dispus în mod discreţionar de resursele societăţilor astfel controlate, beneficiind de lichidităţile obţinute prin delapidarea patrimoniului acestora. De asemenea, se mai reţine că SC Cony Sat SA Galaţi, societate controlată de către membrii grupării, a înregistrat în contabilitate, la categoria cheltuieli deductibile fiscal, contravaloarea unor lucrări de construire a unor reţele de CATV, neexecutate în realitate de către societăţile antreprenoare, cu consecinţa diminuării sumelor datorate bugetului de stat, respectiv impozit pe profit şi TVA. Prejudiciul cauzat este estimat la suma de 20 milioane de euro, corespunzătoare unui rulaj al tranzacţiilor bursiere în valoare de 80 milioane de euro. În perioada 17 septembrie - 31 octombrie 2012, la sediul D.I.I.C.O.T., acuzaţilor le-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea, în prezenţa apărătorilor aleşi. În noiembrie 2010 Chelu era cercetat în aproape 50 de dosare aflate în lucru la unităţi de poliţie şi de parchet, printre care trei instrumentate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) sub aspectul comiterii de infracţiuni la legea pieţei de capital, evaziune fiscală şi spălare de bani. În 12 octombrie, Cătălin Chelu a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Mită la MAI", pentru tentativa de mituire a fostului secretar de stat în Ministerul de Interne Dan Valentin Fătuloiu. Totodată, instanţa i-a condamnat pe Niţache Ştefan Badea la patru ani de închisoare cu executare, pe Gabriel Constantinescu la doi ani de închisoare cu suspendare şi pe Cristi Antonel Bunu la şase luni de închisoare cu suspendare. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.