Pentru că China practică o soft-power pentru a avea din ce în ce mai multă greutate în cadrul OMS, chiar dacă este acuzată că a minimizat sau chiar a ascuns anumite date despre epidemia Covid-19, scrie Slate.
Unii cred că Beijing își joacă ponderea economică în Etiopia pentru a-l influența pe directorul general al OMS, etiopian, în favoarea sa. China investește masiv în Etiopia, până în punctul de a fi primul său partener comercial. În cele din urmă, candidatura etiopiană a lui Tedros Adhanom Ghebreyesus, în 2017, a fost susținută de China.
„În timpul Războiului Rece, Statele Unite și URSS au concurat pentru influența în cadrul OMS, dar acest lucru a putut avea avea efecte benefice deoarece URSS a promovat activ lupta împotriva variolei, stimulând o campanie importantă de eradicare a bolii, care a avut succes în 1980 ”, explică Chloé Maurel.
„Și Statele Unite s-au concentrat pe lupta împotriva malariei, ceea ce i-a aranjat pe americani și economic, deoarece lupta împotriva paludismului le-a permis să vândă în Africa diverse insecticide pe care le produc, în special DDT”, adaugă ea.
Ne puteți urmări și pe Google News
Astăzi, în plină criză sanitară, acest război de influență slăbește Organizația Mondială a Sănătății. Strategia implementată de China, de exemplu, privează OMS de informații esențiale privind gestionarea crizei din Taiwan, stat necunoscut de ONU: „Abia din 1972 Republica Populară Chineză a fost membru OMS. Din 2009 până în 2016, Taiwanul a avut statut de observator la OMS. Din 2016, Republica Populară Chineză s-a opus pentru că noul președinte al Taiwanului este separatist. Insula nu mai este reprezentată la OMS. Cu toate acestea, a reușit remarcabil de bine să gestioneze criza coronavirusului. Toate acestea creează tensiuni geopolitice”, explică Chloé Maurel.
Pentru dr. Anne Sénéquier, co-director al Observatorului Mondial al Sănătății, OMS este un teren de lupte de influență și putere între state, fiecare încercând să își impună agenda și prioritatea în funcție de mijloacele sale: „Toate țările nu au aceleași așteptări, depinde de sistemul lor de sănătate ”, spune cercetătorul.
Cele mai sărace țări de pe planetă sunt, de asemenea, cele care au cel mai mult nevoie de expertiza OMS „iar cele mai bogate sunt cele care critică cel mai mult organizația”, adaugă Antoine Flahault. OMS este o organizație interguvernamentală, fiecare dintre membrii săi are un vot la Adunarea Mondială a Sănătății.
Pentru a-și face vocea auzită, țările trebuie să formeze alianțe. Prin urmare, fiecare membru solicită sprijin, astfel se formează coalițiile. „China, dacă vrea să joace un rol central, trebuie să găsească voci care să o susțină. Deoarece în Africa există astfel de voci, de acolo trebuie luate ”, explică profesorul Antoine Flahault.
Nu există nici o îndoială că Beijingul încearcă să-și crească ponderea în OMS, însă, potrivit Annei Sénéquier, OMS nu are de ales decât „ jocul diplomației”: „OMS trebuie să mențină o bună comunicare și cooperare cu China pentru a obține informații despre virus (...)În plus, „China este furnizorul oficial de măști și mănuși pentru întreaga lume”, precizează Anne Sénéquier.
Recomandările noastre
