Steven van Groningen conduce de mai bine de cinci ani operatiunile bancii pe piata autohtona.
Steven van Groningen, 49 de ani, este presedintele Raiffeisen Bank Romania si bancherul care a dus institutia ce a inglobat falimentara Banca Agricola pe locul trei in clasamentul autohton al bancilor.
Raiffeisen Zentralbank …sterreich AG (RZB) si Romanian-American Enterprise Fund (RAEF) au anuntat ca vor sa cumpere pachetul majoritar al Bancii Agricole in februarie 2001, iar achizitia a fost semnata in iulie 2002.
Van Groningen a preluat in iunie 2001 functia de vicepresedinte al Bancii Agricole Raiffeisen, iar din februarie 2002 a devenit presedinte. Odata cu fuziunea Bancii Agricole Raiffeisen cu Raiffeisenbank (Romania), van Groningen a devenit presedintele noii institutii bancare.
Daca, la vremea respectiva, banca avea pierderi, in anul urmator a trecut pe profit.
Olandezul stia bine piata autohtona. Prima data lucrase in Romania in perioada 1993-1994, fiind consultant la BNR din partea Cap Gemini Olanda.
Acceptarea unui job in Romania s-a datorat si faptului ca sotia lui era din Romania, ca stia tara si, nu in ultimul rand, ca vorbea "binisor” romaneste - a inceput sa invete limba romana in 1984. Acum vorbeste atat de bine incat acorda interviurile in limba romana.
"Nu am fost destul de ambitios”
Van Groningen face parte din a cincea generatie de bancheri din familia sa. Chiar daca pare a fi o traditie a familiei, el explica faptul ca nu este asa: "Am incercat sa scap din sistemul bancar, dar mi-am dat seama ca este interesant”.
Daca banca a trecut de la pierderi la profit si a ajuns pe locul trei in top, aceasta nu inseamna ca seful Raiffeisen Bank nu a comis nicio greseala de-a lungul celor cinci ani in care a condus institutia. "O greseala mai mare ar putea fi ca nu am reusit sa conving intotdeauna nici actionarii, nici echipa mea cat de repede va creste piata la un anumit moment”, afirma van Groningen.
Pe baza estimarilor se fac bugetele, iar daca ele indica o crestere mai mica decat cea care are loc in respectiva perioada, atunci institutia nu este pregatita pentru a se dezvolta cat de mult permite piata in acel moment.
"Nu am fost destul de ambitios si acum imi pare rau ca nu am reusit sa convingem pe toata lumea sa investim mai mult si sa cream potential si mai mare ca sa crestem”, spune seful Raiffeisen referindu-se la perioada 2004.
Zboara la clasa economic
In viata de zi cu zi, seful Raiffeisen ii poate surprinde pe cei din jur. Il poti vedea, de exemplu, calatorind la clasa economic, lucru la care nu te-ai astepta. Iar motivele sunt de ordin financiar.
Nu este explicatia oamenilor care nu castiga suficient, deoarece veniturile nu sunt o problema pentru numarul unu dintr-o banca, ci vorbeste despre modul in care acesta alege sa-si cheltuiasca banii.
"Daca eu calatoresc cu sotia ori daca este o calatorie de business si vine si sotia, atunci eu as sta la business class si ea ar sta la economy, si atunci mai bine stam amandoi la economy”, spune Van Groningen. "Consumul in sine nu-mi face placere”, spune seful Raiffeisen. El adauga: "Prefer sa cumpar o opera de arta sau ceva care are valoare”, privind astfel de achizitii si ca pe investitii.
CV
Steven van Groningen
Varsta: 49 de ani Stare civila: casatorit, doi copii
Studii si profesie
Este un foarte bun cunoscator al pietei bancare din Europa Centrala si de Est, in ultimii zece ani ocupand pozitii de varf in conducerea subsidiarelor unor banci vest-europene in Romania, Ungaria si Rusia.
> absolvent al Universitatii Leyden din Olanda, specializarea Corporate Law; 1994 - a condus deschiderea operatiunilor bancii olandeze ABN Amro la Bucuresti;
iunie 2001 - vicepresedinte al Bancii Agricole Raiffeisen;
februarie 2002 - presedintele Bancii Agricole Raiffeisen care prin fuziune cu Raiffeisen Romania a devenit Raiffeisen Bank Romania.