Favoriţii legislativelor de azi, liberalii, promit să renunţe la ideea guvernului binefăcător, care îi protejează pe cetăţeni de orice risc.
Favoritul scrutinului legislativ de azi din Olanda, liberalul Mark Rutte, i-a anunţat pe alegători că doreşte să dezmembreze ceea ce el numeşte „maşina fericirii”, guvernul fondat pe ideea că trebuie să ofere populaţiei fericire, chestiune pe care Rutte o consideră mai degrabă privată. Viziunea liberală sună bine pentru olandezi. Reducerile de cheltuieli bugetare anunţate de Rutte sunt susţinute de electorat.
Liberalii (VVD) sunt primii în sondajele de opinie şi par a fi cei care vor conduce viitoarea coaliţie de guvernare, potrivit Reuters. Totuşi, cursa e strânsă. Pe locul doi în preferinţele alegătorilor vine Partidul Laburist (PvdA), urmat de Partidul Creştin- Democrat (CDA) gruparea actualului premier, Jan Peter Balkenende.
Alegerile anticipate vin la trei luni şi jumătate de la demisia guvernului Balkenende, după retragerea din coaliţie a laburiştilor, care s-au opus unei prelungiri a misiunii Olandei în Afganistan.
Alegeri de criză
Criza economică a dominat dezbaterea electorală după 10 ani în care tema de bază a fost imigraţia. Motivul: deficitul de 6,3% din PIB şi avertismentul rece al analiştilor privind iminenţa unei crize financiare în Olanda.
Liberalii propun reducerea drastică a cheltuielilor publice cu 20 de miliarde de euro şi creşterea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, dar şi micşorarea aparatului guvernamental şi reducerea unor taxe. Mark Rutte are planuri şi în Europa. Vrea ca UE să nu mai aloce fonduri pentru dezvoltarea regiunilor sărace şi, dacă este posibil, să reducă simţitor contribuţia financiară a Olandei la bugetul comunitar.
Planurile laburiştilor şi ale creştin-democraţior sunt ceva mai blânde. PvdA, partidul condus de fostul primar al Amsterdamului, Job Cohen, susţine investiţii în educaţie, impozitarea suplimentară a veniturilor mari şi reducerea cu 10 miliarde de euro a cheltuielilor.
Creştin-democraţii, care mai speră încă să rămână la guvernare, promit să nu reducă bursele studenţilor şi nici deducerile fiscale pentru dobânzile împrumuturilor imobiliare. Ei susţin creşterea vârstei de pensionare la 66 de ani în 2015 şi la 67 de ani în 2020.
Unde este Wilders?
În toată disputa electorală, mai puţin vizibil este Geert Wilders, lider al Partidului pentru Libertate (PVV), anti-imigraţie şi anti-islam. Favoriţi ai sondajelor de acum câteva luni, după succesul obţinut la alegerile locale, PVV şi Wilders au căzut pe locul patru.
PVV şi-ar putea dubla numărul de parlamentari, dar are şanse mici să intre la guvernare. Scăderea PVV în sondaje e cauzată parţial de criză, care a acoperit subiectul integrării imi granţilor, arma lui Wilders.
În plus, tema imigraţiei a fost atacată şi de Rutte. Liderul liberal - catalogat uneori drept „un Wilders mai blând” - susţine reducerea beneficiilor pentru imigranţi şi o lege a cetăţeniei mai strictă.