Poate că una dintre cele mai utilizate sintagme în spațiul public din ultimii 30 de ani este ”ofițer acoperit”. Aruncată aproape la orice dispută, sintagma a devenit goală de conținut. De aia poate e bine, măcar din când în când, să ne amintim că ofițerii acoperiți au existat, există și au misiuni din cele mai diverse. Unele nocive noțiunilor de libertate, democrație, altele în slujba siguranței naționale. 

Arhivele rămase după comunism ne lasă să vedem cum erau selecționați acești ofițeri conspirați și ne ajută să intuim pe câți dintre ei i-am avut lângă noi în anii ce au urmat lui 1989, poate chiar în poziții înalte, pentru că, veți vedea, nu ajungea chiar oricine pe aceste liste.

Criterii de selecție pentru ofițerii acoperiți

Evident, criteriile de selecție pentru ofițerii acoperiți s-au schimbat, probabil, de-a lungul vremii, odată cu schimbările de regim, de aliați internaționali și de concepție a muncii de informații.

Apelăm la prima parte dintr-un document inedit, descoperit de distinsa cercetătoare Luminița Banu, intitulat: ”Norme privind încadrarea și folosirea ofițerilor de contraspionaj conspirați din aparatul central și teritorial de Securitate”. Documentul a fost cuprins într-un amplu studiu privind felul în care erau acoperite informativ diversele domenii de activitate din societate.


Citește în continuare, GRATUIT, pe Evenimentulistoric.ro


În numărul 14 al Evenimentului Istoric poți citi multe alte materiale interesante:

  • Jurnalul generalului Iulian Vlad, însemnări din închisoare,
  • aventurile cu milițienii români ale unor rockeri care urcaseră și pe scena de Woodstock,
  • dezvăluiri despre misterioșii Cavaleri Danubieni, un ordin inițiatic astăzi pierdut.

O parte din articole le puteți citi pe siteul www.evenimentulistoric.ro

Citește și: