Declaraţiile premierului rus, Vladimir Putin, făcute joi seara, privind posibilitatea ca societăţile de stat din România să importe gaze direct de la Gazprom şi să facă parte din proiectul conductei South Stream au rămas fără ecou, în condiţiile în care partea rusă nu a notificat oficial, ieri, autorităţile române despre aceste propuneri. „Când vom avea un lucru clar şi precis, vom informa imediat opinia publică“, a spus ieri premierul Emil Boc.
Efecte reduse
Eliminarea intermediarilor din importul de gaze din Rusia nu va însemna însă o reducere semnificativă a preţului gazelor. Romgaz, singura companie de stat care importă gaze, aduce prin intermediul Imex Oil şi WIEE o treime din totalul importurilor. Preţul de import al gazelor în primul trimestru al acestui an este de 480 de dolari pe mia de metri cubi, potrivit unui document al Autorităţii de Reglementare în Energie, iar comisioanele intermediarilor sunt de circa 5%.
Astfel că, la nivelul unui an întreg, România ar economisi aproximativ 48 de milioane de dolari pentru importul de 6 miliarde de metri cubi. Însă, pentru un consumator casnic care foloseşte lunar 20 de metri cubi, reducerea de preţ va însemna doar 0,5 lei/lună. Propunerea ar putea ascunde condiţii nefavorabile Analistul Iulian Chifu a apreciat pentru EVZ că declaraţia lui Putin ar putea semnala că, în schimbul eliminării intermediarilor, României i-au fost impuse condiţii dezavantajoase.
Chifu a observat că tema a fost discutată de Putin în convorbirea telefonică cu Traian Băsescu, dar că singura dezvăluire a discuţiei a venit din partea premierului rus, „în treacăt“, şi nu într-un comunicat oficial. „Dacă de la Cotroceni nu avem nicio informaţ ie, s-ar putea ca detaliile convorbirii să nu fie convenabile pentru România“, a conchis analistul. „Contraoferta“ lui Putin, care s-a oferit să-i vândă României gazul destinat Ucrainei, pe care ţara noastră să-l vândă mai departe Kievului, are, de asemenea, o legătură cu discuţia telefonică, a apreciat Chifu, care a observat că, la acest punct, declaraţia premierului rus are „un conţinut agresiv şi deloc prietenos“.
Chifu a mai precizat că nu se pune problema implicării României în proiectul South Stream. „România a susţinut întotdeauna proiectul concurent Nabucco“, a subliniat analistul, care a apreciat că Putin ştie acest lucru, motiv pentru care declaraţia sa ar putea fi mai degrabă „ironică“. Gazul stă să vină
Ziua de ieri a marcat un prim succes al negocierilor între Moscova, Kiev şi Bruxelles, care au permis sosirea observatorilor europeni în Ucraina, unde vor monitoriza tranzitul gazului rusesc spre Europa. Încurajată de promisiunile premierului Putin, dar şi de cele ale Gazprom şi Naftogaz - compania publică ucraineană -, Comisia Europeană (CE) a dat de înţeles că livrările ar putea fi reluate în scurt timp. În aceste condiţii, gazul ar putea ajunge în ţările europene în aproximativ 36 de ore de la reluarea tranzitului, au precizat experţii ruşi.
Ceva mai precaută s-a dovedit preşedinţia cehă a UE, care a semnalat ieri-seară, prin vocea ministrului industriei Martin Riman, că acordul privind mecanismul de monitorizare a tranzitului nu a fost încă parafat oficial.
Criza gazului, dar şi alte subiecte vor fi discutate de preşedintele Traian Băsescu şi de premierul Emil Boc cu şeful CE Jose Manuel Barroso, luni, la Bruxelles.
AVANTAJ
Cine profită din războiul gazelor
După ani întregi în care în localităţile rurale principalul scop era racordarea la reţeaua de gaze, a venit vremea ca locuitorii din aşezările unde nu s-a reuşit încă acest lucru să se bucure de siguranţa căldurii din locuinţe.
Cei care încă fac focul cu lemne, precum şi consumatorii care au înlocuit centralele clasice cu cele solare sau care utilizează energia geotermală şi biogazul pentru a obţine căldură şi apă caldă nu sunt afectaţi în niciun fel de deficitul de gaze.
În România, aceste resurse sunt utilizate la scară nesemnificativă, din cauza costului mare al echipamentelor. Cu toate acestea, potenţialul lor pentru producerea energiei termice este extrem de mare. Dacă am folosi toate aceste resurse la maximum, s-ar putea produce energie termică suficientă pentru a încălzi cel puţin 1,5 milioane de locuinţe. La fel de norocoşi sunt şi comercianţ ii de butelii, cea mai rapidă şi mai ieftină alternativă pentru funcţionarea aragazului. Mană cerească pentru sectorul petrolier şi minier Câştigurile Petrom în urma suplimentării cantităţilor de combustibil livrate în sistem sunt substanţiale în aceste zile. Astfel, după ce a anunţat că majorează livrările cu 300.000- 500.000 de mc pe zi, compania încasează zilnic pentru aceste livrări între 148.500 lei şi 247.500 lei, în condiţiile în care 1.000 mc costă 495 de lei. Mai mult, Petrom poate furniza sistemului naţional 7.000 de tone de păcură pe zi, care, la cotaţiile bursiere de circa 280 de dolari pe tonă, înseamnă aproape 2 milioane de dolari pe zi.
De asemenea, Compania Huilei Petroşani şi Societatea Lignitului Oltenia au de câştigat ca urmare a unei cereri mai mari de cărbune din partea centralelor de la Paroşeni, Deva sau Braşov. De exemplu, la Paroşeni este nevoie de o cantitate mai mare cu 10%. Şi CFR îşi va rotunji veniturile, întrucât noile comenzi înseamnă marfă care trebuie transportată. (Florentina Cioaca)
INDUSTRIA, LOVITĂ
Europa plăteşte pagubele Comisia UE a declarat ieri că pagubele economice provocate de întreruperea livrărilor de gaz sunt „cu siguranţă foarte mari“, dar că nu există o evaluare precisă. O evaluare a venit totuşi din Bulgaria, unde patronatele au spus că pierderile se ridică la 250 de milioane de euro zilnic. Pentru a raţionaliza resursele, Sofia a tăiat complet livrările de gaz către 70 de mari consumatori industriali şi le-a redus pentru alţi 150. Mai multe companii din Balcani au fost nevoite să-şi sisteze activitatea, printre acestea aflându-se U.S. Steel Serbia, Arcelor Mittal Zenica, din Bosnia, precum şi cel mai mare exportator de oţel din Macedonia.
Companii din Slovacia sau Ungaria - inclusiv o subsidiară a producătorului de maşini Suzuki, au fost, de asemenea, obligate să oprească activitatea. Ieri, distribuitorul maghiar de gaze, EMFESZ, a acţionat în justiţie compania ucraineană Naftogaz, pentru încălcarea contractului. Anterior, preşedintele rus Dmitri Medvedev îndemnase statele europene să acţioneze partea ucraineană în judecată pentru recuperarea pierderilor.