Evenimentul Zilei > Social > Oceanul nevăzut din interiorul Oceanului Arctic. Secretul uimitor descoperit de oamenii de știință
Oceanul nevăzut din interiorul Oceanului Arctic. Secretul uimitor descoperit de oamenii de știință

Oceanul nevăzut din interiorul Oceanului Arctic. Secretul uimitor descoperit de oamenii de știință

Oceanul Arctic a avut apă proaspătă de cel puțin două ori în ultimii 150.000 de ani datorită unei platforme gigantice de gheață care împiedica circulația apei, relevă un studiu.

Misteriosul Ocean Arctic! Oceanul Arctic se întinde pe o suprafață de peste 14 milioane de kilometric pătrați. Deși în prezent apa sa este sărată, cu mii de ani în urmă vastul ocean era plin cu apă proaspătă.

Oceanul Arctic  a avut apă proaspătă de cel puțin două ori în ultimii 150.000 de ani datorită unei platforme gigant de gheață care împiedica circulația apei, relevă un studiu. Mările Nordului conțineau iceberguri extinse către fundul mării. Ele țineau de asemenea „captivă” apa proaspătă, însă apoi o împingeau în Oceanul Arctic.

O imensă platformă de gheață a acoperit Oceanul Arctic

Oamenii de știință au descoperit că Oceanul Arctic, la fel ca Mările Nordului, nu a conținut apă sărată în două perioade glaciare: acum 60-70.000 de ani și acum 130-150.000 de ani. În vremurile acelea oceanul era „căptușit” cu o imensă platformă de gheață, care măsura un kilometru. Platforma bloca circulația apei proaspete spre exterior.

Echipa de cercetare a mai stabilit că, întrucât nivelurile mării erau mult mai scăzute în perioadele glaciare, marile iceberguri s-au extins spre fundul mării. Fenomenul a provocat de asemenea schimbul maselor de apă. Curgerea ghețarilor, topirea gheții vara și râurile care s-au scurs în Arctic au mărit considerabil cantitățile de apă proaspătă.

Cercetătorii de la institutul german Alfred Wegner au condus o analiză a fenomenelor marine din Oceanul Arctic. Ei speră astfel să afle mai multe secrete ale vastului ocean. Rezultatele studiului lor arată că Arcticul și Mările Nordice conțineau apă proaspătă blocată de o imensă fâșie de gheață. Fâșia împiedica curgerea apei în Atlanticul de Nord pentru scurte perioade de timp. Experții opinează că fluxurile bruște de apă proaspătă ar putea explica oscilațiile rapide ale climatului. Până în prezent nu s-a găsit nicio explicație satisfăcătoare pentru aceste oscilații.

Gheața Arcticului a frânat circulația oceanelor

Apa proaspătă acumulată sub gheață în cele două perioade glaciare amintite a creat în mii de ani un ocean cu o apă complet proaspătă. Următorul pas a fost stabilirea faptului dacă marele bazin de apă conectat prin mai multe straturi cu Atlanticul de Nord și Oceanul Pacific conține apă nesărată. Profesorul Ruediger Stein a explicat că în acele epoci glaciare, nivelurile mării globale erau cu 12 metri mai scăzute decât astăzi. Masele de gheață din Arctic ar fi putut restricționa și mai mult circulația oceanelor. Atunci Strâmtoarea Bering sau Arhipeleagul Canadian erau sub nivelul mării, frânând complet curgerea apei către Pacific. În Mările Nordului, mari iceberguri sau fâșii de gheață extinse spre fundul mării restricționau schimbul maselor de apă.

Curgerea ghețarilor, topirea gheții vara și râurile care s-au vărsat în Oceanul Arctic au păstrat mari cantități de apă proaspătă în acest areal, cel puțin 1.200 kilometri cubi pe an. O parte din această cantitate a fost forțată prin Mările Nordului către Atlanticul de Nord, împiedicând apa sărată să pătrundă dincolo de el. Ca rezultat Oceanul Arctic a conținut apă proaspătă. Dr.  Walter Geibert, geochimist la institutul Alfred Wegener, a explicat: ‘Odată ce mecanismul barierelor de gheață a căzut, este posibil ca apa salină mai grea să fi reumplut Arcticul. Ar fi putut apoi înlocui apa proaspătă prin îngusta frontieră sudică. A urmat poarta de acces Scotland-Ridge spre Atlanticul de Nord.’

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: