Un roman care a făcut Occidentul să tremure la gândul că ceeace este imaginat de Michel Houellebeq ar putea deveni, vreodată, realitate. Romanul va fi dezbătut miercuri de scriitorul Radu Paraschivescu şi de jurnaliştii Sever Voinescu şi Luca Niculescu. De ce se teme Occidentul?
În Franţa, cartea a apărut la data de 7 ianuarie 2015, în aceeaşi zi în care redacţia „Charlie Hebdo” a fost masacrată de terorişti.
„Supunere” a fost bestseller Humanitas Fiction la Bookfest 2015. Dar în Occident demult a trecut de limita unei cărţi bine vândute. A devenit un strigăt de atenţionare pentru oamenii Occidentului.
Miercuri, 10 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) alături de scriitorul Radu Paraschivescu şi de jurnaliştii Sever Voinescu şi Luca Niculescu, cititorii sunt invitaţi la o dezbatere-eveniment despre romanul „Supunere” de Michel Houellebeq, o carte-fenomen în Europa. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction. Un fenomen editorial, o carte care a generat controverse puternice, „Supunere” a apărut în Franţa pe 7 ianuarie 2015, în aceeaşi zi cu tragicul eveniment petrecut în redacţia revistei „Charlie Hebdo”. Publicat într-un prim tiraj de 150.000 de exemplare, romanul a fost epuizat în primele zile, urcând instantaneu pe primele locuri în topurile de vânzări. Ediţia în limba germană, publicată la numai câteva zile distanţă de lansarea ediţiei franceze, a atins primul loc în topurile de vânzări cu un tiraj de peste 250.000 de exemplare.
Înainte de apariţia pe piaţă, romanul „Supunere” (Soumission) a fost piratat şi citit de mii de internauţi cu frenezia cu care sunt devorate înainte de publicare bestsellerurile internaţionale. Imediat după ce a văzut lumina tiparului, romanul a devenit simultan bestseller în Franţa, Germania şi Italia. „Supunere” este cel de-al şaselea roman al celebrului Michel Houellebecq, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori francezi contemporani.
„Romanul «Supunere», pe care autorul îl include în genul PF (political fiction), a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care încă din 1998, prin «Particulele elementare», Michel Houellebecq îl analizează cu scalpelul îm mână punându-i în faţă mizeria morală şi deruta politică. Antieroul lui Houellebecq, François, profesor de literatură la Sorbona, mizantrop care caută cu acelaşi entuziasm pe internet meniuri de catering şi servicii sexuale, asistă abulic la instalarea legitimă la putere a unui guvern musulman moderat. Viaţa lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmană, iar cariera lui François depinde de o convertire, ale cărei avantaje sunt nesperate. Şi de ce nu s-ar supune, când lucrurile promit să se aranjeze atât de bine? La urma urmei, nu este civilizaţia modernă bazată pe dezideratul „căutării fericirii“? Provocator cu program, scriitorul şochează de fiecare dată prin tuşele satirice îndrăzneţe, însă întrebările subiacente aparţin unui moralist care, schiţând portretul unei Europe lipsite de ideal, constată eşecul proiectului iluminist şi întrevede sfârşitul civilizaţiei occidentale seculare”. Aşa este prezentat romanul.
„Două romane profetice au zguduit secolul XX: 1984 şi Minunata lume nouă. Erau profetice nu în sensul că prevedeau viitorul, care le-a infirmat, ci pentru că enunţau un adevăr despre prezent. Anticipaţiile lui Houellebecq fac parte din aceeaşi familie. Houellebecq are în comun cu Huxley o curiozitate fascinată de fenomenele religioase şi cu Orwell groaza de biciul politicii şi un simţ – pe care puţini i l-au recunoscut – al ceea ce se numește common decency. Altfel – iar Dumnezeu ştie cât îi iubesc pe Huxley şi pe Orwell – Houellebecq e mai puternic decât ei.“ (Emmanuel Carrère, Le Monde)