Polii înghețați ai planetei Marte au o veche putere de fascinație asupra oamenilor de știință, mai ales prin prisma a ceea ce ar putea exista dedesubt. Acum, cercetătorii consideră că au făcut un mare pas în rezolvarea acestui mister, arată un material CNN.

Deși în prezent nu există misiuni dedicate explorării polilor de pe Marte, flota de sonde din jurul planetei roșii a reușit să capteze imagini și date radar care oferă informații fascinante despre ceea ce se află sub suprafață, arată CNN. Ipoteza lacurilor subterane pierde însă teren.

Polul sud ascunde o posibilă explicație

Datele de la un instrument radar de pe sonda Mars Express a Agenției Spațiale Europene au sugerat, încă din 2018, că pot exista lacuri subterane adânci sub calota de gheață a Polului Sud marțian.

Căutarea apei pe Marte este legată implicit de căutarea vieții pe alte planete. Suprafața lui Marte a fost mai caldă și mai umedă în urmă cu miliarde de ani, însă în momentul de față este un deșert înghețat care nu permite prezența stabilă a corpurilor lichide de apă.

Este posibil ca apa subterană de pe Marte să fi furnizat un cămin pentru viața microbiană în trecut - și chiar și acum, dacă aceasta există. De aceea, datele din 2018 au fost atât de interesante pentru cercetători.

Calotele de gheață pot conține dovezi ale istoriei Planetei roșii

Noile cercetări lansate anul acesta sugerează însă că semnalele radar luminoase de sub calota de gheață nu sunt un semn de apă lichidă, ci semnale că acolo există argilă. Ceea ce ar putea indica faptul că nu există lacuri sub calota polară, lucru nu este neapărat dezolant. Argilele pot conține dovezi ale istoriei planetei, o istorie pe care nu o cunoaștem încă deplin.

Isaac Smith, cercetător la Universitatea York din Toronto, susține că smectitul - un tip de argilă - poate fi găsit pe toată suprafața planetei Marte. Aceste minerale argiloase sunt prezente și pe Pământ. Deși arată ca niște roci, smectitele au fost formate în timp de apa lichidă. Potrivit lui Smith, această argilă are un aspect între roca vulcanică și lutul folosit la olărit.

Smith a făcut experimente în laborator pentru a vedea cum argila ar fi văzută de radarele sondelor spațiale. El a a înghețat smectitul la o temperatură similară cu cea estimată la Polul sud marțian: minus 50 grade Celsius. Rezultatele sale se potrivesc cu datele colectate de la sonde. Smith și colegii săi au folosit, de asemenea, date de la Mars Reconnaissance Orbiter, care include un instrument de cartografiere minerală, și au detectat smectite în apropierea calotei de gheață polare sudice.

Marte a avut oceane, însă apa s-a evaporat ca prin minune

„Încercăm întotdeauna să ne apropiem de adevăr. Așadar, avem mai multe echipe care vin din unghiuri diferite. Acesta este modul în care ne apropiem de adevăr, privind din perspective diferite”, a spus Isaac Smith.

Prezența smectitelor sugerează că apa lichidă a fost prezentă pe Marte, dar nu pentru suficient timp astfel încât să creeze și alte tipuri de argile, a mai explicat cercetătorul. Acest fenomen este o potențială dovadă a periodicității apei pe Marte. „(n.r. - Fenomenul) converge spre mai multe date care atestă că Marte era umedă, dar nu întotdeauna. Au fost perioade sau episoade în care a existat apă”, a explicat expertul despre o temă care captivează știința.

Până acum se știe că în urmă cu miliarde de ani planeta Marte găzduia lacuri, râuri și chiar oceane, însă ce s-a întâmplat cu toată acea cantitate imensă de apă rămâne un mister. Până acum, cercetătorii au crezut că aceasta a ajuns în spaţiu. Însă, conform unui nou studiu de dată recentă, o mare parte din apă a rămas blocată în scoarţa marţiană.