O dispută veche de aproape un deceniu, dintre românii și maghiarii din Covasna, a fost tranșată definitiv la Înalta Curte de Casașie și Justiție. Judecătorii au dat dreptate Consiliului Județean Covasna în contradictoriu cu Formul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Decizia finală a fost luată pe 19 decembrie, când Înalta Curte a pronunțat hotărârea definitivă după mai bine de zece ani de certuri.
Disputa pe care românii și maghiarii din Covasna au avut-o cu privire la steagul județului a fost tranșată în justiție, după mai bine de zece ani de la debutul scandalului. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că steagul propus de Consiliul Județean este legal și poate fi arborat în spațiile publice.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat câştig de cauză Consiliului Judeţean (CJ) Covasna în procesul intentat de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Organizația civică a românilor a solicitat anularea steagului judeţului, aprobat în septembrie anul trecut prin Hotărâre de Guvern.
La finalul anului 2021, Forumul Civic al Românilor a depus o cerere de chemare în judecată a Guvernului României şi a Judeţului Covasna. Organizația a solicitat anularea HG-ului prin care era instituit steagul județului și a avut câștig de cauză la Curtea de Apel din Brașov. Decizia a fost atacată cu apel, iar pe 19 decembrie Curtea Supremă s-a pronunțat și a anulat hotărârea inițială.
sursa foto. CJ Covasna
Simbolistica steagului, conform hotărârii de guvern
Steagul aflat în dispută a fost stabilit printr-o hotărâre a consilierilor județeni, majoritar maghiari, din Covasna, în 2008, și avea aplicată stema aprobată prin HG în 2007. Drapelul este format dintr-o pânză dreptunghiulară albastră, tăiată de un brâu galben, care poartă în mijloc stema județului Covasna.
Potrivit descrierii din hotărârea de guvern, este vorba despre vechea stemă adoptată de autoritățile române în anul 1928. Un brat armat cu o sabie care simbolizează vitejia locuitorilor în luptele de apărare. Inima semnifică bunătatea sufletească a localnicilor, iar soarele și semiluna sunt simboluri specifice zonei. De asemenea, cele trei stele trimit la cele trei scaune din care s-a format județul.
Smalțurile stemei reprezintă toate comunitățile etnice din județ, prin cele trei culori tradiționale. Cromatica steagului derivă din smalțurile stemei. Astfel, cele două fascii laterale au culoarea câmpului stemei, albastră, iar brâul, care poartă stema, a primit smalțul soarelui din stemă — aur — arătând că soarele strălucește pentru toți (Sol omnibus lucet, după Petronius).
O dispută care dateză de ani
Problema a apărut din cauza descrierii stemei de pe site-ul Consiliului Județean Covasna, care scoate în evidență caracteristicile comunității secuiești.
„Brațul armat și sabia amintesc de vitejia secuilor grăniceri în luptele de apărare împotriva turcilor și a tătarilor, precum și inima străpunsă, ceea ce poate fi interpretat și prin jertfa adusă de strămoșii noștri în luptele de apărare. Soarele și semiluna sunt simboluri specifice secuiești, cele trei stele fac referire la cele trei scaune din care s-a format județul: Scaunul Sepsi, Orbai și Kézdi. Steagul județului însumează la fel toate aceste elemente”, se arată în descrierea de pe site.
Din acest motiv, steagul şi stema judeţului Covasna au generat numeroase dispute în plan local. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş susține că steam reprezintă doar comunitatea maghiară, în vreme ce românii sunt înlăturați.