Marius Boamfă, cercetător la Phillips, a împărţit ani buni laboratorul de fizică din Nijmegen cu Andrey Geim şi Konstantin Novoselov, care au primit Nobelul pentru fizică în urmă cu câteva zile.
Un olandez de origine română prezintă o altă faţă a celor doi fizicieni care au luat Nobelul în 2010: oameni care ştiu să facă un copil să râdă, dau sfaturi de viaţă şi mănâncă la grămadă, după nopţi de studiu. Şi cercetători care au cucerit prestigiosul premiu fără un laborator de renume în spate, aşa cum se întâmplă de obicei.
Andrey Geim şi Konstantin Novoselov au primit, marţi, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru "lucrări revoluţionare asupra grafenei". Pe Marius Boamfă, cercetător la compania Philips, vestea nu l-a luat prin surprindere. "Cred că se ştia de vreo doi ani că ei vor lua premiul", e de părere el.
Marius a fost mai mult decât coleg cu Novoselov şi un doctorand apropiat profesorului Geim. El le spune Andrey şi Kostia. Prietenii lui au primit cea mai mare distincţie din lumea fizicii. "Pe Andrey l-am cunoscut în 1997, eram la Trieste. Voiam să merg la Nijmegen, în Olanda, iar profesorul- şef de acolo mi-a spus că profesorul Geim este în Italia şi îmi poate lua un interviu", îşi aminteşte Marius.
L-a întâlnit pe profesorul olandez de origine rusă într-o cafenea din Trieste, iar după câteva ore, acesta i-a spus simplu: "Poţi să vii". Geim nu l-a întrebat nimic din fizică, dar i-a încercat tânărului român instruit în Italia ataşamentul faţă de ştiinţă.
A făcut o broască să leviteze
"I-am spus cum am plecat din Făgăraş pentru a studia fizica. Cum am păşit pe urmele surorii mele, cu patru ani mai mare, care studiase fizica. Cum veneam în vacanţe la Bucureşti, să văd laboratoarele". A fost de ajuns pentru ca, în 1998, Marius şi profesorul Geim să se întâlnească la Nijmegen. "Peste un an şi jumătate a venit şi Kostia (absolvent al Universităţii de Stat din Moscova), un băiat timid, cu o pregătire excelentă". Kostia, Marius şi alţi câţiva tineri au ajuns să discute temele nonconformiste ale lui Geim.
Pe atunci, lumea largă îl cunoştea pe Andrey Geim pentru că făcuse o broască să leviteze folosing câmpurile magnetice. Pentru această nebunie care a făcut lumea să râdă şi să cunoască în acelaşi timp farmecul cercetărilor din fizică, profesorul a primit Ig Nobel, o parodie americană a adevăratelor premii.
Laureatul Nobel juca fotbal
"De la început a vrut să-i spun Andrey. Asta deoarece nu era genul de om care să te strivească din cuvinte", îşi aminteşte Marius. Cât despre Kostia, era omul care reuşea să-i facă fetiţa să râdă, omul cu care juca fotbal. "Stăteam în acelaşi cămin, nici nu ne gândem la ce ne va rezerva viitorul. Eram vecini de coridor, luam masa împreună, glumeam mereu".
Marius a petrecut multe nopţi în laborator, alături de Andrey şi Kostia. A încercat să înveţe rusa, dar nu s-a prins de el. Profesorul Geim le împărtăşea ideile sale nonconformiste, iar una dintre ele a fost principalul obiect de cercetare pentru Marius. "Toată lumea cercetează fenomenele magnetice la temperaturi joase, mi-a spus Andrey. Ce-ar fi să cercetezi ce se întâmplă la temperatura camerei?". A ieşit o cercetare care a adus renume laboratorului şi un articol în revista "Nature", din iulie 1999.
CURAJ
"Ştiinţa şi distracţia sunt legate"
Când Marius a luat calea post-doctoratului, drumul pe care păşiseră Andrey, Kostia şi Marius ajunsese la o răscruce. Marius a rămas la studii în Olanda.
Profesorul şi tânărul Novoselov acceptau provocarea de a crea un grup de cercetare la Manchester, păşind pe calea spre "revoluţia" grafenei şi Premiul Nobel. Marius a fost atras de studiul optic al cristalelor lichide, moleculelor organice şi polimerilor şi a ales un post-doctorat.
Îşi aminteşte însă că, în 2003, când a terminat doctoratul, a ţinut să-i mulţumească lui Geim astfel: "Mi-a arătat cum ştiinţa şi distracţia se leagă între ele şi, cel mai important, de la dânsul am învăţat să gândesc măreţ". "Timpul i-a dat dreptate lui Kostia"
Cu Kostia a discutat îndelung decizia acestuia de a pleca alături de Geim, lăsând doctoratul baltă. "Timpul i-a dat perfectă dreptate lui Kostia, a fost decizia justă. În câţiva ani, Kostia a înflorit de la un doctorand briliant la un cercetător de renume", spune acum Marius Boamfă.
Cât despre distincţia primită recent de prietenii săi Andrey şi Kostia afirmă: "E greu să iei Premiul Nobel fără un laborator imens în spate". De aceea, crede că Nobelul a venit mai degrabă "pentru inteligenţa lor de a alege calea care a dus spre succesul ştiinţific". În acest caz, calea spre "revoluţia" grafenei, un superconductor de căldură şi electricitate.
Pentru timidul Kostia, drumul spre Nobel a început când a luat curajoasa decizie de a-l urma pe profesorul Geim în Anglia. Pentru Geim, începuse când a lăsat în mintea sa loc pentru cercetare nonconformistă. Cei doi reprezintă pentru fostul român Marius Boamfă definiţia cercetătorului- poet. "În munca lor de cercetare de zi cu zi cred în ceea ce fac, cred că mesajul pe care vor să-l trimită în lume este important. Iar pentru asta îşi dau toată seriozitatea şi talentul lor", încheie Marius.
DESCOPERIRE
Grafena schimbă viitorul
Grafena este un material obţinut din grafit, prin exfoliere. Este un excelent conductor electric şi termic, mai bun decât orice alt material decoperit până acum. Foiţa de grafen este şi cel mai subţire material, fiind formată dintr-un singur strat de atomi de carbon.
"10.000 de astfel de foiţe, suprapuse, au dimensiunea unui fir de păr", explică prodecanul Facultăţii de Fizică a Universităţii Bucureşti, Ştefan Antohe. Marius Boamfă crede că grafena va avea un cuvânt greu de spus în industria viitorului.
"Grafena va revoluţiona domeniul procesoarelor şi al traficului de informaţie digitală. Toţi actorii implicaţi în aceste câmpuri sunt convinşi de asta şi se implică pentru identificarea unei metode industriale de fabricare a acestui produs. Odată depăşit acest prag, grafena îşi va găsi locul în aria procesoarelor şi a memorilor superrapide", crede cercetătorul de la Philips.
Citiţi şi:
- Nobelul pentru Fizică: Grafena, conductorul care va schimba lumea
- Nobelul pentru Chimie, împărţit de un american şi doi japonezi
- Mario Vargas Llosa ia Nobelul pentru literatură
- Nobelul pentru Pace ajunge după gratii
- Eroismul demnităţii: Liu Xiaobo şi lupta pentru libertate