THE GUARDIAN (Marea Britanie), Primul discurs rostit de Donald Trump în Biroul Oval - acest altar aproape sacru pentru preşedinţii americani care apar la televiziune la ore de vârf - a fost în ianuarie 2019 pe fondul unui blocaj aproape total al guvernului, când a declarat că numai ridicarea unui zid la frontieră i-ar putea ţine la distanţă pe imigranţii clandestini şi periculoşi.
Cel de-al doilea discurs de acest fel, rostit miercuri seara, s-a învârtit din nou în jurul necesităţii de a rezista în faţa invaziei străinilor, pentru că vina o poartă altcineva. Problema e că coronavirusul se află deja în America şi se răspândeşte.
Iar mesajul a fost transmis de un bărbat în vârstă de 73 de ani, care fornăie, care nu pare să fie tocmai o strălucită întrupare a sănătăţii şi care nici nu prea reuşeşte să descifreze textul de pe tele-prompter. Viteaza sa declaraţie de săptămâna trecută - "Îmi place chestia asta. Chiar îmi convine... Poate că la mine e ceva natural" - părea mai incredibilă ca niciodată.
Discursurile din Biroul Oval au rolul de a prezenta nişte momente definitorii pentru un preşedinte care acţionează ca un şef-comanadant la cârmă sau ca principal factor de îmbărbătare. În 1986, după ce echipajul navetei spaţiale Challenger a dispărut în urma unei catastrofe, Ronald Reagan a promis: "Nu-i vom uita niciodată şi nici ultima dată când i-am văzut în timp ce se pregăteau de zbor şi ne făceau cu mâna, scăpând din baierele Pământului ca să atingă obrazul Domnului".
George W. Bush a rostit vreo şase discursuri în Biroul Oval, inclusiv în noaptea atacurilor teroriste de pe 11 septembrie. Barack Obama a rostit trei discursuri. Aşa cum îi este felul, Trump a rezistat în faţa convenţiilor - trecuse exact un an de la ultima sa conferinţă de presă de la Casa Albă - dar pe unele le consideră necesare sau utile.
Miercuri, el purta un costum albastru, cămaşă albă şi o cravată de un albastru asortat, nu favorita sa cravată roşie. Avea şi un ac cu steagul american şi îşi ţine braţele unite în faţă (el nu a pomenit nimic despre eventualul pericol ca mâinile să îi tremure). Faţa sa era oranj, iar asta era de netăgăduit. În spatele său, nişte fotografii înrămate, printre care şi poze cu părinţii săi, steaguri şi draperii aurii.
La ora 21:02, Trump a început la fel cum fac deseori preşedinţii: "Concetăţenii mei". Dar, după a doua respiraţie, el a revenit la obişnuitul său naţionalism gen "Noi contra lor", referindu-se la epidemia de coronavirus "care a început în China", iar acum se răspândeşte în toată lumea. "Este vorba despre cel mai agresiv şi mai total efort de a face faţă unui virus străin din istoria modernă". Nu doar un virus. Un virus străin.
Preşedintele a pus pe seama Chinei drasticele restricţii de călătorie impuse de el şi, departe de a-şi manifesta simpatia şi solidaritatea faţă de aliaţi, a susţinut că Uniunea Europeană "nu a reuşit să ia nişte precauţii similare şi să restricţioneze călătoriile din China sau din alte puncte fierbinţi. Drept rezultat, un mare număr de cazuri noi din Statele Unite s-a datorat călătorilor veniţi din Europa".
Trump a anunţat că SUA va interzice pentru 30 de zile intrarea în SUA a călătorilor din mai multe ţări europene, cu excepţia americanilor, a rezidenţilor permanenţi, a familiilor de cetăţeni americani cărora li s-au făcut analize şi, în mod misterios, a persoanelor din Regatul Unit, deşi această ţară numără mai multe cazuri decât unele ţări europene. Să fie oare Brexitul un nou permis?
Apoi preşedintele a spus ceva îngrozitor. A spus că "aceste interdicţii nu se vor aplica numai numărului imens de produse comercializate, ci şi altor lucruri, de îndată ce vom obţine aprobarea". Asemenea vorbe ar putea stârni o panică economică la nivel mondial. Trump s-a văzut forţat să clarifice rapid declaraţia pe Twitter: ... "este foarte important ca toate ţările şi toate firmele să ştie că comerţul nu va fi în niciun fel afectat de restricţiile de călătorie din Europa timp de 30 de zile. Restricţiile opresc persoanele, nu şi produsele".
El a continuat să vorbească despre agentul patogen ca şi când ar fi fost vorba despre o armată străină sau despre vreo reţea teroristă. "Virusul nu va avea nicio şansă în faţa noastră", a spus el. "Nicio altă ţară nu este mai pregătită şi mai fermă decât Statele Unite".
Şi dacă tot s-a trezit în toiul urgenţelor, Trump nu a putut să reziste tentaţiei de a-şi face puţină campanie. "Graţie politicilor noastre economice din ultimii trei ani, avem de departe cea mai grozavă economie din lume", a spus el. "Nu este vorba despre o criză financiară, ci doar despre un moment temporar pe care noi îl vom depăşi ca naţiune şi ca o lume".
Mulţi observatori au considerat că discursul nu este încurajator şi e de-a dreptul ciudat. Susan Glasser, de la New Yorker, a scris pe Twitter următorul mesaj: "Limbajul militarist şi naţionalist al discursului lui Trump din această seară e izbitor: un 'virus străin' care ţine la distanţă China şi Europa". David Litt, cel care a scris discursuri pentru Obama, a postat şi el un mesaj: "Ca fost redactor de discursuri prezidenţiale, atenta mea analiză a retoricii îmi spune că el o să ne omoare pe toţi". Discursul lui Trump din Biroul Oval s-a terminat în 10 minute. După care un tip din spatele camerei a spus: "Ne-am lămurit". Preşedintele şi-a descheiat haina şi a exclamat uşurat: "E OK!"
Pentru milioane de telespectatori a fost orice, numai asta nu. Articol de David Smith. (Rador)