Isma este în sfârşit liberă. După ce i-a crescut pe fraţii ei mai mici – gemenii Aneeka şi Parvaiz – de la moartea părinţilor, obţine o viză de studii care-i îngăduie să-şi împlinească visul de a-şi pregăti doctoratul în America.

Isma pleacă la Amherst College, însă îşi face griji pentru Aneeka, sora ei frumoasă şi încăpăţînată, care a rămas în Londra, şi pentru Parvaiz, care dispare, călcând pe urmele tatălui său jihadist.

Adaptarea Antigonei lui Sofocle

Bântuit de trecutul tatălui, după ce află că acesta a fost torturat de americani la Bagram, Parvaiz se înrolează în ISIS şi fuge în Siria. La scurt timp, în viaţa surorilor se iveşte Eamonn, fiul unui important politician britanic. Să fie acesta o şansă la fericire? Un mijloc de a-l salva pe Parvaiz?

Brusc, destinele a două familii se împletesc în acest roman care ne provoacă să ne întrebăm: ce sacrificii suntem dispuşi să facem în numele iubirii?

„Romanul Kamilei Shamsie, nominalizat la Man Booker Prize în 2017, este o adaptare îndrăzneaţă a Antigonei lui Sofocle. Focul din casă păstrează temele tragediei antice: nesupunere civică, fidelitate şi lege.

Elogii

O poveste ingenioasă şi explozivă, în care tensiunea atinge cote maxime şi care se încheie cu una dintre cele mai memorabile scene din romanele acestui secol.” (The New York Times)

„Un roman bulversant, plin de răsturnări de situaţie.” (The Washington Post)

„Toate romanele Kamilei Shamsie sunt absolut impresionante şi abordează probleme morale complexe, oferind genul de lectură plină de satisfacţii la care speră cei mai mulţi dintre noi când aleg un roman.” (San Francisco Chronicle)

Focul din casă, de Kamila Shamsie, a apărut recent în Colecţia „Biblioteca Polirom”, Seria Actual, traducere din limba engleză și note de Sânziana Dragoș

Women’s Prize for Fiction 2018

Kamila Shamsie s-a născut în 1973, în Pakistan, într-o familie de scriitori. A debutat în 1998, cu romanul In the City by the Sea, distins la un an după apariţie cu Premiul pentru Literatură acordat de prim-ministrul pakistanez.

I-au urmat romanele Salt and Saffron (2000), elogiat de critica literară şi foarte bine primit de public, şi Kartografie (2002), pentru care a obţinut Premiul Patras Bokhari al Academiei de Litere din Pakistan.

Kartografie

În 2005 i-a apărut romanul Broken Verses, urmat, în 2009, de Burnt Shadows şi, în 2014, de A God in Every Stone. Kamila Shamsie a copilărit la Karachi, apoi şi-a împărţit timpul între Karachi şi Londra, ocazional predând scriere creativă la Hamilton College din New York.

În prezent locuieşte la Londra, avînd dublă cetăţenie. La Editura Polirom a apărut romanul Kartografie (2014).

Fragment în premieră (intertitlurile îmi aparțin)

Aici era Londra copilăriei lui Karamat Lone, acestea erau casele rudelor lui bogate, la viața cărora aspirase când își petrecea nopțile învățând pentru examene, în apartamentul înghesuit din Bradford. Doar noaptea târziu putea să și întindă cărțile pe bufetul care era şi loc de luat cina, şi masă de croitorie pentru mama lui.

Pe peretele din față era un afiș mare cu credincioși îngenuncheați dinaintea Kaabei. Eamonn știa acest ultim amănunt dintr o fotografie, una dintre puținele pe care tatăl său le avea din copilărie, despre care lui îi fusese prea rușine să l întrebe.

În cele din urmă, Eamonn s a apropiat de strada unde crescuse Isma, care pornea de pe Preston Road, din partea comercială. Acum, că ajunsese acolo, se simțea stânjenit că nu pusese pur și simplu pachetul la poștă, așa că a mai străbătut o vreme Preston Road – trecând pe lângă o patiserie evreiască, pe lângă o librărie islamică și o măcelărie românească – după care s a întors pe strada Ismei.

O bătrână în prag

Îi venea greu să scape de senzația că în spatele acelor uși se afla o parte din copilăria lui – o parte din viaţa tatălui său, pe care fusese atât de dornic s o uite. A bătut la ușa unei case tencuite cu mortar și i a răspuns o bătrână pipernicită, îmbrăcată în shalwar kameez și cu un pulover gros pe deasupra, care dovedea că termometrul ei intern e încă reglat pentru clima altei țări.

Ea trebuie să fie mătușa Naseem, vechea prietenă și vecină în casa căreia locuia sora Ismei, care studia Dreptul la LSE. I a spus că i adusese ceva de la Isma, iar asta a făcut o să deschidă ușa larg și să se ridice pe vârfuri ca să i atingă obrazul cu palma, după care a intrat și a zis:
— Hai înăuntru să bei un ceai.

Amintiri

Scrisul în arabă de pe perete, scările mochetate, florile de plastic din vază, mirosul de mirodenii din bucătărie, persistent în ciuda faptului că nu se afla nimic pe aragaz: toate îi aminteau de casa unchiului său, reinviindu i senzația rușinoasă a propriei stânjeneli.

A scos din rucsac plicul de la Isma și i l a dat bătrânei, care a râs încântată când l a scuturat și i a ghicit conținutul.
— Ce atentă, fata asta! Vrei un ceai? Cu zahăr?
Auzindu i răspunsul, a urmat:
— Voi, britanicii ăștia, nu beți niciodată ceaiul cu zahăr. Și nepoții mei fac la fel. Fetele mele, așa și așa: una, da, cealaltă, nu. Cum ai cunoscut o pe Isma? Cu ce te ocupi?

Taifas

S a amuzat de povestea bărbatului care trebuise salvat de la o tejghea de cafenea unde nu vindea nimeni, dar s a strâmbat dezaprobator când a auzit că „și a luat un an liber“, ceea ce l a făcut să adauge că „probabil se va întoarce la consultanță, dar poate într o firmă boutique“.
— Adică ești un asistent personal, dintr ăia de cumpărături? l a întrebat ea, iar lui i a trebuit ceva timp să facă legătura între „consultanță“ și „butic“ ca să înțeleagă cum ajunsese ea la această concluzie.

Când i a explicat, ea a izbucnit în râs, plesnindu l voioasă peste mână, apoi a râs și el, dorindu și să și fi cunoscut bunica din partea tatălui – Dadi. Bunica lui Eamonn murise cu un an înainte să se nască el, iar soțul ei – vânzător la un chioșc de ziare – o urmase curând, „mort de neputinţă“, după cum îi lămurise tatăl lui.

Te-ar putea interesa și: