Evenimentul Zilei > Actualitate > O altă ipoteză a poveştii cu incendierea fetei de la Ghimpaţi
O altă ipoteză a poveştii cu incendierea fetei de la Ghimpaţi

O altă ipoteză a poveştii cu incendierea fetei de la Ghimpaţi

Cazul fetei arse în geamantan lângă comuna Ghimpaţi, din judeţul Giurgiu, începe să semene tot mai mult cu „Cazul Caracal”. Iar similitudinea nu constă în prezenţa focului în ambele cazuri. La Caracal, nici măcar nu s-a dovedit că vreuna dintre fete a fost incinerată, pe când la Ghimpaţi, lucrurile sunt clare.

Povestea de la Ghimpaţi este şi mai halucinantă. Două femei, rivale ale victimei (nu se precizează la ce erau rivale, toate trei fiind prostituate păstorite de acelaşi proxenet) o surprind pe aceasta cum încearcă să se sinucidă, bând dintr-o sticlă cu otravă. Săritoare, au încercat să o salveze. Şi au salvat-o aşa de tare, încât i-au rupt coastele pe partea stângă, şi sternul. Văzând că nu mai au nicio şansă să o salveze, au lovit-o de mai multe ori în cap până au omorât-o. Ca să-i curme suferinţele, probabil. Puteţi crede o astfel de poveste? Să încercăm să o demontăm.

Sârma care nu-şi are rostul

Să nu uităm că victima Mihaela Sabina Mircea avea încheieturile mâinilor legate cu o sârmă. Dacă povestea livrată spre rumegare opiniei publice ar fi adevărată, de ce a trebuit ca celelalte două prostituate, iniţial salvatoare şi mai apoi criminale, să lege de mâini o femeie care se afla în agonie? Ce rău le putea face, dacă victima era în pragul morţii, astfel încât a trebuit să o imobilizeze.

Nu ţine nici povestea cu legatul de mâini după ce Sabina Mircea a murit, pentru a o putea transporta mai uşor. În primul rând că expertiza medico-legală arată că victima a fost legată la mâini când încă se mai afla în viaţă. În al doilea rând, ea a fost transportată cu acel geamantan în care i s-a dat foc. De ce să fie legată la mâini? Să nu poată deschide capacul geamantanului?

Aici este însă un element important. Crima a fost premeditată. Înghesuirea trupului de vreo 60 de kilograme al victimei în geamantan arată că acţiunea s-a făcut pe când nu se instalase rigiditatea cadaverică. Adică în primele cel mult trei ore de la asasinare. Asta înseamnă că, ori geamantanul exista la locul unde a fost asasinată Mihaela, adus din vreme, sau acolo era locul unde era păstrat, ori criminalul sau un complice a adus repede un geamantan suficient de voluminos ca să încapă în el victima. Mai degrabă credem că geamantanul se afla la faţa locului. Cert este faptul că Mihaela era moartă atunci când a fost înghesuită în geamantan, dar nu se instalase încă redoarea cadaverică. În plus, victima nu avea în plămâni urme de fum de la incinerare.

Dacă se stabileşte cu aproximaţie ora morţii, se poate stabili cu destulă precizie intervalul de timp în care a fost asasinată victima. Interval care, cercetat, mai ales cercetate alibiurile principalilor suspecţi, poate însemna un pas înainte în descoperirea criminalilor.

Coastele sfărâmate arată altceva

Cele două suspecte care au mărturisit că au omorât-o pe Mihaela Sabina Mircea, pretind că au sărit pe ea, când au văzut-o că bea otravă, ca să o salveze. Să-i facă o resuscitare. Asta au auzit-o probabil la intervenţiile SMURD-ului care, încercând să resusciteze victima, din păcate câteodată, apăsând prea tare pe piept cu acele aparate cu şocuri electrice, se mai întâmplă să se fractureze câte o coastă. Nu este cazul aici. Ordinea leziunilor a fost stabilită astfel: ruperea coastelor pe partea stângă, strivirea sternului şi apoi loviturile în cap. Cauza morţii însă nefiind loviturile la cap, ci hemoragia internă provocată de loviturile la corp.

Victima avea coastele rupte numai pe partea stângă. Ceea ce înseamnă că din acea parte a venit atacul. Coastele se pot rupe astfel în două feluri. Fie cineva care intenţiona să o şi violeze a atacat-o, a culcat-o la pământ pe partea dreaptă, după care a presat-o cu genunchiul pe coasetele stângi până i le-a rupt, după care a violat-o, fie au fost rupte în urma unei lovituri puternice cu piciorul.

Legiştii spun că au dovezi că Mihaela a fost violată înainte de a fi ucisă. Asta înseamnă că prima variantă, cea în care agresorul, aflat deasupra victimei, îi presează coastele cu genunchiul pentru a o imobiliza este mai aproape de adevăr.

PAGINA ANTERIOARA CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE