La UDMR, numele și prenumele a creat multe încurcături și situații ridicole. Frecvent, vedem scris și auzim „Hunor a declarat...”, cu referire la președintele Uniunii, Kelemen Hunor. Asta, deoarece în restul țării jurnaliștii nu sunt familiarizați cu numele și prenumele în limba maghiară și nici ordinea în care se folosesc.
Hunor este prenume, prin umare a spune „Hunor a declarat...” este ca și cum ai spune „Liviu/Viorica/ Ludovic/Crin a declarat...”. La maghiari, ordinea este numele și prenumele, nu s-a schimbat.
Pe vremea când Uniunea era condusă de Markó Béla, politicianul a ajuns la disperare. Mereu le explica jurnaliștilor că nu este corect să spună „Bela a spus…”. S-a sfătuit cu consilierii și au decis să semneze comunicatele invers, ca în limba română, adică Béla Markó. Doar că jurnaliștii, exact în acel moment au înțeles cum e cu ordinea, prin urmare au continuat cu Bela.
Nu doar jurnaliștii fac aceste greșeli, de multe ori auzim de la politicieni „m-am întâlnit cu Hunor…”când este vorba despre ceva oficial, însă formularea este colocvială.
Viorica Răileanu, în lucrarea „Formula numelui în limba română”, arată că regulile de aplicare și folosire a numelui este diferită în toate culturile umane. „În literatura lingvistică de specialitate prin ordine apuseană (western order) se înţelege modul de desemnare când prenumele precede numele de familie, spre deosebire de ordinea răsăriteană (eastern order), când situaţia se inversează şi se aplică în Europa la unguri, în Asia la chinezi, japonezi, coreeni, vietnamezi etc. şi undeva prin Africa. Maghiarii şi japonezii, fiind conştienţi de greutăţile pe care le creează această situaţie, folosesc în străinătate numele lor conform ordinei apusene, scriind Bėla Markó, de exemplu. Chinezii, coreenii şi vietnamezii, în schimb, îşi păstrează formula răsăriteană şi în situaţii când se află în străinătate, cu excepţia oamenilor de ştiinţă, care în publicaţiile lor de specialitate au trecut la folosirea ordinei apusene, considerată internaţională”, explică Viorica Răileanu.
Aceasta adaugă că se fac greșeli și în alt context. „Regretabil este că atestăm această situaţie şi în presa scrisă. Urmărind diferite publicaţii, constatăm că este un adevărat haos în scrierea numelor de persoane, foarte mulţi nerespectând normele consacrate. Unii pun numele de familie înaintea prenumelui. Alţii, în acelaşi articol şi vorbind despre aceeaşi persoană, scriu când prenumele urmat de numele de familie, când invers. Or, într-o redactare îngrijită, când ordinea este inversată, se pune virgulă între nume şi prenume. Aceasta este şi recomandarea standardului internaţional ISO 690, care se referă în special la modul de prezentare a referinţelor bibliografice în documente de orice fel şi precizează că numele autorilor oricărei referinţe bibliografice se prezintă în ordinea nume urmat de prenume, separate prin virgule. Este condamnabil că instituţiile statului, mass-media nu respectă Omul, nici măcar până la nivelul de a i se scrie corect numele”, susține Răileanu.
Specialista mai aduce în discuție și situația în care nu știi care este numele și prenumele sau dacă ai de-a face cu o femeie sau un bărbat. „În faţa unui nume ca Mariuţa Ioan, Maria (Cassian) Spiridon nu eşti sigur dacă ai de-a face cu o femeie sau cu un bărbat, iar în cazuri precum Gheorghe Andrei sau Petre Ion, Vasile Toma, Tudor Gheorghe, neputând ghici în ce ordine au fost scrise numele, n-ai de unde să ştii care e numele de familie şi care este prenumele persoanei în cauză. Şi mai penibilă este situaţia când confuzia se creează la nivel înalt. Probabil vă mai aduceţi aminte de interpretul român Tudor Gheorghe, care, fiind în vizită la Chişinău, a fost pe strada despre care autorităţile locale spun că-i poartă numele. Acolo însă surpriză. Pe plăcuţe era scris Gheorghe Tudor”, spune Viorica Răileanu. De fapt, strada se numeşte Gheorghe Tudor, în cinstea membrului Sfatului Ţării şi nicidecum Tudor Gheorghe, care în 1992, când au fost redenumite cele peste 800 de străzi din Chişinău, nu era prea cunoscut în Moldova, doar că autoritățile au vrut să-l flateze pe artist.
Viorica Răileanu mai explică și cum trebuie să ne prezentăm. „Atunci când ne prezentăm, ca să nu fim sancţionaţi, trebuie să însuşim câteva reguli elementare, căci una e să te prezinţi într-un cerc de amici, la picnic, de exemplu, şi alta e să te prezinţi într-un cadru oficial, la o întâlnire de afaceri. Cel mai indicat mod de prezentare rămâne a fi cel în care spui mai întâi prenumele şi apoi numele: Ion Popescu. Atenţie: întâi prenumele şi nu numele sau doar numele, chiar dacă eşti Bond, James Bond. Nici chiar tinerele fete sau tinerii domni nu-şi vor spune numai numele mic sau hipocoristicul: Ana, Bogdan, Crenguta, Dan, Gabi, Mimi, Fifi, Bebe, Coca, Puiu, ci vor rosti numele întreg: Laura Ionescu, Şerban Iordănescu.