În timp ce europenii așteaptă cu sufletul la gură decizia Curții de Justiție a UE privind cotele obligatorii de refugiați, România înghite în fiecare lună tot mai mulți imigranți ilegali.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au interceptat duminică dimineață, în Marea Neagră, în jurul orei 06.35, un pescador cu 87 de imigranți ilegali la bord, navigând spre țărmul României. Ambarcațiunea nu s-a oprit la avertismentele poliției, așa că a fost însoțiță până la malul mării, în apropierea portului Midia. 

Toți imigranții clandestini se află acum pe pământ românesc. Ei sunt preluați pe teritoriul României pentru cercetări și nu sunt întorși din drum, pe mare, înainte să intre în apele românești. Punctul de plecare al acestora îl reprezintă coastele Turciei, țara care găzduiește cei mai mulți refugiați de pe planetă: peste 3 milioane, majoritatea sirieni. Știrea a fost tratată în zeci de publicații europene, care arată cu degetul către o nouă poartă de intrare a refugiaților în Europa: Marea Neagră.

Evenimentul ridică și mai multe temeri cu cât turcii au oprit pe 30 august un număr de 150 de refugiaţi sirieni aflaţi într-o ambarcaţiune de pescuit plecată din oraşul Kastamonu, de pe coasta sudică a Mării Negre, cu destinaţia România.

Al treilea val

Este a treia rafală de imigrație ilegală pe Marea Neagră în decurs de o lună de zile. Garda de Coastă a mai prins pe 21 august, în largul Mării Negre, pe direcția orașului Mangalia, un pescador fără date de identificare, cu 70 de imigranți ilegali din Siria și Irak, care se îndrepta spre țărmul României. De asemenea, în dimineața zilei de 13 august, Garda de Coastă a interceptat în larg, tot în dreptul Mangaliei, o ambarcaţiune cu pavilion turcesc care se îndrepta spre țărmul României. La bordul acesteia se aflau 69 de irakieni. În total, 226 de imigranți au încercat să ajungă pe mare în România în decurs de 30 de zile.

Focuri de armă

În afara acestora, alți 51 de imigranți au încercat să intre ilegal în țară doar în luna august, irakieni și sirieni. Un caz special s-a înregistrat în noaptea de 27 spre 28 august, când poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Moravița au oprit la ora 03.00, cu focuri de armă, două autoturisme care încercau să intre în România, din Serbia, cu 12 cetăţeni afroasiatici. Mașinile nu au oprit la semnalele poliției, au spart barajul, au rănit ușor un polițist și au avariat mai multe autoturisme ale instituției.

Creștere explozivă

În primele șase luni ale acestui an au încercat să intre ilegal în România un număr de 1.437 de imigranți clandestini din Irak, Siria, Pakistan, Afganistan, Iran, Turcia, India, Kosovo, Bangladesh şi Palestina și toți rămân în țară pe perioada desfășurării procedurilor legale în materie, timp în care primesc și asistență plătită de statul român. Lor li se adaugă cei peste 700 de refugiați pe care România i-a primit în cadrul cotelor obligatorii. În total, în România se află cel puțin temporar peste 2.400 de refugiați, majoritatea solicitanți de azil, cu 350% mai mulți decât cotele obligatorii impuse de Bruxelles. Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a anunțat că România a mai făcut o ofertă pentru relocarea altor 1.942 de refugiaţi. Cota alocată României este de 4.180 de refugiați.

O decizie crucială

Curtea de Justiție a Uniunii Europene se pronunță, miercuri, în procesul inițiat de Ungaria și Slovacia împotriva cotelor obligatorii de refugiați. Și România a votat împotriva cotelor obligatorii, dar Klaus Iohannis a acceptat în cele din urmă refugiații impuși de Bruxelles. Comisia Europeană a venit cu represalii și a declanşat procedura de infringement (încălcare a dreptului comunitar) contra Ungariei, Poloniei și Cehiei, după ce statele menționate nu au primit refugiați. Șefa Guvernului polonez, Beata Szydlo, a respins recent „şantajul” Uniunii Europene care dorește să forţeze Polonia să accepte partea sa din cotele obligatorii. „Nu vom ceda şantajului că ne vor tăia o parte din fondurile europene pentru a ne pedepsi pentru că nu acceptăm relocarea migranţilor din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu”, a spus aceasta. 

Precedentul CEDO

CEDO a decis în 2012, în cazul Hirsi Jamaa și alții vs. Italia, că statele europene au obligația să-i aducă pe teritoriul european pe imigranții clandestini, astfel încât să poată depune o cerere de azil. În cazul respectiv, Italia interceptase persoane clandestine pe mare și le adusese în punctul lor de origine, în Libia, în virtutea unei convenții bilaterale dintre Italia și Libia. CEDO a stabilit ilegalitatea numitei convenții bilaterale și a condamnat Italia să plătească 15.000 de euro daune fiecăruia dintre clandestinii respectivi. Așa s-a ajuns ca scopul imigranților s-a transformat brusc: dacă înainte încercau să se ascundă de autorități, acum își doreau să fie descoperiți ca să ajungă în siguranță pe continent.

Irakieni prin parcurile timișorene

Poliţiştii locali din Timișoara au depistat săptămâna trecută trei grupuri de migranţi, în mai multe zone ale oraşului: 15 persoane au fost depistate în Parcul „Carmen Sylva”, acestea declarând că sunt din Irak, dar nu aveau documente asupra lor. Alte trei persoane, tot din Irak, au fost depistate la miezul nopţii, pe strada Silistra, şi au încercat să fugă, iar cel de-al treilea grup, format din 10 persoane, a fost depistat după miezul nopţii în Parcul Silistra.