Comisia Europeană ne mai dă termen doar până pe 9 noiembrie să ne rezolvăm problemele din agricultură.
Comisia Europeană a trimis ieri o scrisoare autorităţilor de la Bucureşti, prin care acestea sunt informate că mai au timp până pe 9 noiembrie pentru a remedia deficienţele din sistemul plăţilor pentru agricultură. Dacă guvernanţii nu se vor conforma, riscăm reducerea provizorie cu 25% a subvenţiilor agricole de la bugetul comunitar. Pierderile cauzate de activarea clauzei de salvgardare se ridică la 100 de milioane de euro.
România poate împiedica această decizie doar dacă rezolvă în termenul acordat de Comisie două „teme“ fundamentale care vizează sistemul de plăţi în agricultură. „România are încă timp să corecteze aceste lipsuri, însă, fiind vorba despre o situaţie de urgenţă, sunt necesare o serie de măsuri rapide. (...) Avem datoria să ne asigurăm că bugetul agricol este cheltuit într-un mod corespunzător şi că nu se vor produce nereguli“, avertizează şi comisarul Mariann Fischer Boel.
Comisarul Ludovic Orban, care a participat ieri la prezentarea raportului misiunii de audit din septembrie, ne-a declarat că, în luarea unei decizii, CE se va baza exclusiv pe „situaţia din teren“, dar că răspunsul scris solicitat oficialilor români din agricultură este obligatoriu.
SANCŢIUNI
Clauză: mai puţini bani
Auditurile CE au confirmat „persistenţa unor probleme grave în România“, se arată în comunicatul instituţiei europene. Acestea sunt legate de programele informatice de introducere a rezultatelor controalelor efectuate la faţa locului şi de calculare a sumelor care urmează să fie plătite. Deficienţe au fost constatate şi în privinţa sistemului de identificare a parcelelor agricole, precum şi în ceea ce priveşte controalele, fie administrative sau efectuate la faţa locului.
Ca măsuri corective, comisarul european pe Agricultură Mariann Fischer Boel vrea să propună reţinerea a 25% din ajutorul acordat României. Asta dacă autorităţile române nu confirmă printr-un răspuns către Bruxelles rezolvarea unor probleme punctuale.
Acestea sunt punerea la punct şi testarea celor două module informatice din IACS care mai au probleme, dar şi verificarea acestora de către un grup de experţi independenţi.
Dacă nu se va încadra în termenullimită de 30 de zile, o decizie fermă asupra României va fi luată în luna noiembrie a acestui an. Dacă, în schimb, autorităţile de la Bucureşti vor rezolva problemele, în prima parte a anului 2008 va fi organizată o nouă misiune de audit, care să monitorizeze progresele.
PROGRESE
Bulgaria are un sistem operaţional
„Comisia nu va refuza plata subvenţiilor agricole pentru Bulgaria, sistemul acesteia fiind deja înfiinţat şi operaţional“, se mai arată în informarea transmisă ieri presei. Comisarul european pe Agricultură a precizat că „Bulgaria a înregistrat progrese şi a pus în aplicare Sistemul Integrat de Gestiune şi Control. Deşi persistă o serie de lacune, acestea nu sunt semnificative.
Pe lângă aceasta, Bulgaria ne-a asigurat că problemele care au rămas vor fi rectificate înainte de efectuarea primelor plăţi“. Şi în cazul Bulgariei, CE recomandă intensificarea controalelor la faţa locului.
Conform statisticilor, în Bulgaria, suprafaţa agricolă eligibilă (care ar putea beneficia de plăţi UE) este de aproximativ 2,5 milioane de hectare, în timp ce în România ajunge la 9 milioane de hectare. CONTRACTE
Sistem de 7 milioane de euro inoperabil
Noul director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Dan Gherghelaş, crede că România va reuşi să se încadreze în termenul-limită. „Termenul trebuie respectat şi atât. Depindem însă şi de o serie de factori externi“, spune şeful APIA.
În ceea ce priveşte sistemul IACS, termenele stabilite prin contractele încheiate cu furnizorul de servicii - consorţiul SIVECO - ABG Ster Project (Polonia) - sunt chiar mai strânse: modulul „calcul-autorizare plăţi“ trebuie să fie predat pe 20 octombrie, testat 10 zile şi funcţional până pe 30 octombrie.
Celălalt modul cu probleme, „controlul pe teren“, a fost predat cu deficienţe, APIA a solicitat remedierea lor, ceea ce se va întâmpla în câteva zile. Pe sistemul IACS, autorităţile de la Bucureşti au plătit 5,9 milioane de euro fără TVA (adică peste 7 milioane de euro). „Cea mai mare nemulţumire a CE este legată, cred, de nerespectarea termenelor la care ne-am angajat. Cât priveşte situaţia din Bulgaria, din informaţiile pe care le avem, nici sistemul lor nu este gata“, spune Gherghelaş.
SUSPICIUNI
Privatizarea Automobile Craiova, anchetată de UE
Privatizarea fabricii Automobile Craiova, cumpărată recent de americanii de la Ford, va fi verificată la milimetru de Comisia Europeană (CE), motivul fiind acordarea unor ajutoare de stat ce nu au fost anunţate la Bruxelles de România.
CE a lansat, în aceste condiţii, şi procedura de încălcare a Tratatului comunităţ ii europene. Potrivit comisarului european pentru Concurenţă, Neelie Kroes, se pare că guvernanţilor de la Bucureş ti le-a „scăpat“ procedura notifică rii Comisiei în legătură cu un posibil ajutor de stat. CE suspectează statul român că în caietul de sarcini a pus condiţii care au scăzut valoarea de piaţa a companiei de la Craiova: menţinerea unui număr mare de locuri de muncă şi solicitarea unui nivel ridicat de investiţii. O altă sursă de suspiciune invocată de oficialii UE este ştergerea datoriilor pe care Automobile Craiova le avea la momentul preluării. Dacă noul investitor a beneficiat de o anulare a datoriilor către stat, în condiţiile în care existenţa acestora a împiedicat în mod vizibil un anumit număr de potenţiali investitori să prezinte o ofertă, CE consideră că Ford a beneficiat de un ajutor de stat. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu susţine însă că introducerea unor condiţ ii precum menţinerea actualilor angajaţ i sau obţinerea unui nivel de producţie de 300.000 de unităţi pe an cu o investiţ ie de 675 milioane de euro nu a făcut decât să susţină interesul României.
AVAS a anunţat că aşteaptă notificarea CE, la care va răspunde în termenul legal de 30 de zile. Comisarul Ludovic Orban susţine că autorităţile de la Bucureş ti trebuie să se grăbească şi să răspundă Comisiei Europene. Altfel, analizarea acestei tranzacţii ar putea dura până la un an şi jumătate. (Mihaela Dincă)