În data de 5 februarie 2016, la iniţiativa acad. Bogdan C. Simionescu şi acad. Solomon Marcus, a fost transmis ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Adrian Curaj, un apel pentru păstrarea orei de limba latină în programa de gimnaziu, la clasa a VIII-a. Apelul este susţinut atât de mediul academic, cât şi de cel universitar şi de cercetare şi este însoţit de peste 500 de semnături. „Apelul pentru limba latină“ redactat de grupul de intelectuali din mediul academic şi universitar vine să susţină „Punctul de vedere al Academiei Române privind Planul-cadru pentru învăţământul gimnazial din România“ şi se doreşte a fi mai mult decât o pledoarie argumentată pentru învăţarea limbii latine. El reprezintă un semnal de alarmă în faţa unui fenomen de mare gravitate – distrugerea şcolii româneşti, care „nu trebuie redusă la o instituţie de prestări de servicii care livrează ocupanţi de locuri de muncă robotizaţi“, susține Academia Română.

Academia Română a luat act cu îngrijorare de propunerile formulate în cadrul celor trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial din România de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi care se află acum în dezbatere publică.

„Subiectul major care îngrijorează mediul academic şi care se regăseşte la nivelul tuturor celor trei variante, nelăsând nicio posibilitate de opţiune profesorilor, este reducerea numărului de ore, până la dispariţia din programă, la discipline fundamentale de studiu, menite să formeze atât cultura generală, cât şi conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii. Astfel, măsurile propuse de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei anunţă: dispariţia singurei ore de limba latină în gimnaziu, la clasa a VIII-a, amputarea unei ore de limba şi literatura română la clasele a V-a şi a VI-a şi diminuarea drastică a numărului de ore de istorie, oricum insuficiente în urma reducerilor impuse de ultimul plan-cadru din 2001” se arată în „Punctul de vedere al Academiei Române privind Planul-cadru pentru învățământul gimnazial din România”.

Aceste modificări, în cazul în care își vor găsit o finalizare, vor lovi în chiar identitatea națională, mai spune Academia Română. „Semnalăm că toate cele trei domenii de studiu vitregite de actuala propunere sunt materii cu un puternic caracter identitar, contribuind împreună la dezvoltarea conştiinţei naţionale, europene şi umaniste a tinerei generaţii. Studiul limbii latine, limbii şi literaturii române şi istoriei (naţionale şi universale) oferă copiilor repere existenţiale, orientându-i ca cetăţeni ce aparţin unui popor european, vorbitori ai unei limbi de origine latină, înrudită cu alte câteva limbi europene descendente din acelaşi trunchi comun, purtători ai unor valori culturale şi etnice care s-au aflat întotdeauna în deplin respect şi armonie cu valorile altor popoare. Identitatea românească nu poate fi înţeleasă fără componenta sa latină, indentitatea europeană, la rândul ei, nu poate ignora această componentă.”

Academia și cei 500 de intelectuali români care susțin retragerea acestei dei argumentează astfel:„ Academia Română atrage deci atenţia asupra pericolului reprezentat de excluderea studiului limbii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi literatura română şi istorie, discipline care, alături de componenta lor identitară amintită, au cea mai importantă vocaţie formativă dintre toate disciplinele – dacă ar fi să amintim numai dezvoltarea gândirii logice, a capacităţii de exprimare, a creativităţii, a spiritului civic şi a celui democratic, înţelegerea integratoare, în spiritul valorilor umaniste. (…)” Apelul este semnat de acad. Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, acad. Bogdan Simionescu, acad. Alexandru Surdu, acad. Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române (vicepreședinți ai Academiei Române) și acad. Victor Voicu, secretar general al instituției.

Iată și scrisoarea deschisă adresată ministrului Educației

„APEL PENTRU LIMBA LATINĂ

Domnului Prof. dr. ing. ADRIAN CURAJ, Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Stimate Domnule Ministru,

Potrivit celor trei variante ale Planului-cadru pentru învăţământului gimnazial din România, puse la dispoziţia Grupului de lucru al MENCŞ de către Institutul pentru Ştiinţele Educaţiei, limba latină este eliminată din programa gimnazială din România. Aceleaşi variante propun introducerea unor materii de studiu noi, prin reducerea numărului de ore la unele materii, între care, fapt deosebit de grav, limba şi literatura română, sau prin eliminarea altor materii (cazul limbii latine). Nu uităm că ponderea limbii latine în școala românească a scăzut dramatic și în primii ani de comunism, pentru a crea o ruptură de tradiția națională și europeană a culturii române.

În urma consultării unei părți importante a comunității academice, considerăm că aceste măsuri nu sunt justificate nici de tradiţia învăţământului românesc, nici de direcţiile de evoluţie ale învăţământului european actual şi susţinem menţinerea limbii latine ca materie în Planul-cadru pentru învăţământul gimnazial, având în vedere următoarele argumente:

 

Prezenţa orei de limba latină la clasa a VIII-a asigură studierea limbii şi civilizaţiei latine de către toţi elevii din România, cu beneficii importante pentru studiul limbii române şi al limbilor moderne, dar şi pentru înţelegerea bazelor pe care s-a construit civilizaţia europeană modernă şi contemporană;
Studierea limbii latine constituie, pentru elevii cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani, o

componentă extrem de importantă a studierii limbii şi culturii române în relaţie cu izvoarele sale, dar şi cu celelalte limbi europene de sorginte romanică. Totodată, ora de limba latină poate constitui un bun prilej de analiză şi de înţelegere a aşa-numitelor „cuvinte internaţionale”, care au intrat în circuit global, majoritatea de sorginte greco-latină;

Studiul limbii latine este important şi pentru mai buna înţelegere a terminologiilor unor ştiinţe precum matematica, logica, istoria, ştiinţele naturii, ştiinţele sociale ş.a.;
Modelul de gândire pe care studierea limbii şi civilizaţiei latine îl construieşte este extrem de util pentru formarea armonioasă a tinerilor, atât de derutaţi astăzi de mode şi de noile limbaje de lemn. Cunoaşterea limbii latine îl ajută pe tânărul studios să evite greşelile de gândire şi de exprimare în limba naţională sau în limbi înrudite, pentru că îi întăreşte cunoştinţele de gramatică, logică, cele de construire a discursului; de asemenea, îi deschide orizontul, nou pentru el, al etimologiei şi al circulaţiei conceptelor şi ideilor;
Şcoala nu trebuie redusă la o instituţie de prestări de servicii care livrează ocupanţi de locuri de muncă robotizaţi, limitaţi. Şcoala trebuie să-i dea absolventului sentimentul că viaţa sa are un sens, o motivaţie culturală care se concretizează într-o armonie a identităţii personale şi a celei naţionale cu apartenenţa la cultura europeană şi la cea planetară. Și din această perspectivă, studierea limbii și culturii latine este extrem de importantă.

În speranța că Ministerul Educaţiei Naţionale şi al Cercetării Ştiinţifice va ține cont de aceste observații, vă rugăm, Domnule Ministru, să primiți asigurarea respectului și aprecierii noastre.

                                                                                     25 ianuarie 2016. Prezentul apel este însoţit de lista semnatarilor susţinători.”

 

Te-ar putea interesa și: