Editura Evenimentul si Capital

"Nu avem motive să dormim bine noaptea"

3a0a27e11d0fd7520b4d9aa7f703c2ad
Autor: | | 7 Comentarii | 0 Vizualizari

Actuala criză economică a readus în vârful agendei comunitare Strategia Lisabona. Tema a fost dezbătută şi la Bucureşti, la iniţiativa Departamentului pentru Afaceri Europene, în cadrul unei reuniuni la finalul căreia concluzia a căzut ca o cortină.

Printre columnele baroce ale Palatului Wallenstein, ceasurile scuturau nervos minutele calde, de primăvară târzie, ale capitalei Cehiei. Deasupra, învăluit de lumină şi mister, Castelul Praga privea cu invidie. Costumele impecabile ale birocraţiei comunitare erau pregătite. Era 22 aprilie 2009, criza economică îşi developase deja dimensiunea funestă, iar Bruxelles-ul se întâlnea, sub auspiciile fostei preşedinţii cehe, pentru a rescrie, cu litere de tipar, sloganul anti-recesiune. După trei ore de discuţii, oficialii comunitari au ieşit din sală cu o sintagmă cât o speranţă: Strategia Lisabona post-2010. Mergem puţin în spate, în vremea în care optimismul fervent al capitalismului necontrolat nu dădea încă semne de oboseală. Era martie 2000, iar în capitala Portugaliei responsabilii politici europeni se puneau de acord asupra unui proiect descris la vremea respectivă ca fiind “cea mai importantă provocare comunitară din următorii ani”. I s-a spus, simplu, “Agenda Lisabona”, iar scopul său a aprins imaginaţiile de la Bruxelles: Uniunea Europeană trebuia transformată în cea mai competitivă economie mondială - economia care se gândeşte pe sine prin intermediul celor care o gândesc. Planurile care (nu) ne scot din criză Cuvintele acestea s-au mai aşezat în paginile EVZ: actuala criză economică a readus în vârful agendei comunitare chestiunea Lisabona. Nu e loc de nuanţe, capitalismul european trebuie să se reinventeze. Pieţele financiare au nevoie de o cu totul altă structură. Administraţiile publice necesită expertiza unui nou corp de funcţionari eliberaţi de tiparele gândirii inerţiale. România a adoptat rapid discursul, când, la mijlocul lui aprilie, vocea comună a câtorva zeci de politicieni, academicieni, oameni de afaceri şi sindicalişti anunţa în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Palatul Parlamentului un plan de acţiune în 63 de puncte, croit pe principiile Agendei Lisabona şi menit să corecteze deficienţele structurale. „Armatele de tehnocraţi ar putea câştiga războiul pentru România”, s-a murmurat cu optimism. Marţi, tema a fost reluată la iniţiativa Departamentului pentru Afaceri Europene, în cadrul unei reuniuni la finalul căreia concluzia a căzut ca o cortină: „Nu prea avem motive să dormim bine noaptea”. IREPETABILA POVARĂ Piatra “România” atârnă greu de gâtul Uniunii Plecăm de aici: Bruxelles-ul şi-a propus, pe termen mediu, să direcţioneze 3% din bugetul de investiţii domeniului cercetării şi dezvoltării şi să atingă o rată a ocupării forţei de muncă de 70%. Întoarcem foaia şi privim cifrele României: 59% rata de ocupare în prezent, 0.53% ponderea cheltuielilor bugetare dedicate cercetării şi un viitor deloc „în ton” cu perspectivele comunitare. „Tragem în jos media europeană, iar în prezent mai degrabă beneficiem de implementare Strategiei Lisabona. Nu prea reuşim să o aplicăm noi înşine, pentru că avem, în majoritatea domeniilor, deficienţe şi chiar priorităţi diferite”, a indicat Aurelian Dochia, membru al Centrului Român de Politici Economice. Statisticile sunt reci: aproape patru din zece români nu lucrează. Fie studiază, fie muncesc peste hotare, fie s-au pensionat pe caz de boală. În oricare dintre cazuri, contribuţia lor la buget este egală cu zero. Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată a spus-o răspicat: „Strategia Lisabona e importantă tocmai pentru că propune o creştere bazată pe ocuparea forţei de muncă, nu pe investiţii. De acest lucru avem nevoie pe termen mediu şi lung”. MENTALITĂŢI “Am crezut că aderarea ne va rezolva problemele. Acum decontăm”

  • „Strategia Lisabona nu se opreşte în 2010. Ea trebuie implementată în continuare, nu doar supusă dezbaterii. Cu alte cuvinte, avem nevoie de politici concrete. Sper ca guvernanţii să audă! Pentru România, Uniunea Europeană nu trebuie să fie doar un mijloc economic şi juridic. Trebuie să fie, mai ales, o sursă de valori şi de direcţii”, Vasile Puşcaş, ministru-delegat, Departamentul pentru Afaceri Europene.
  • „Uităm prea repede un lucru: România este membru comunitar de la 1 ianuarie 2007, dar nu este încă integrată. De aceea, reformele post-2010 sunt fundamentale. Vrem să reducem deficitul bugetar de la 7%, cât este în prezent, la 3%? Vrem să îmbunătăţim mediul de afaceri prin reducerea cheltuielilor administrative? Vrem descentralizare? Atunci Strategia Lisabona este crucială”, Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.
  • „Vorbim de creştere economică şi de dezvoltare, dar ele nu sunt unul şi acelaşi lucru. Putem avea dezvoltare doar prin politici de ocupare eficiente. Gândiţi-vă că avem încă salariaţi care apelează la asistenţa socială. Acest lucru impune un cost întregii societăţi. Şi doar societatea, în ansamblul ei, poate depăşi criza”, Valentin Mocanu, secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
  • „Lecţia pe care trebuie să o învăţăm? Economiile europene se schimbă. Ele se bazează din ce în ce mai mult pe cunoaştere, pentru că doar aceasta din urmă asigură productivitatea. O spun statisticile: un an în plus de şcoală asigură o creştere de cinci procente a productivităţii. Iar noi avem o eficienţă a muncii pe persoană ocupată de sub 50% din media europeană”, Mihnea Costoiu, secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
  • „Din păcate, după 1 ianuarie 2007, ne-am relaxat. Am crezut că aderarea ne va rezolva automat toate problemele. Acum decontăm această atitudine. Mai avem însă o şansă, să transformăm criză într-o oportunitate, folosindu-ne de direcţiile prevăzute în Strategia Lisabona”, Lucian Şova, secretar de stat, Ministerul Economiei.
  • „Competitivitatea la care trebuie să aspirăm e direct legată de eco-eficienţă. Din păcate, la noi transportul feroviar, spre exemplu, este pe moarte din cauza politicilor publice din ultimii douăzeci de ani. Netaxarea autostrăzilor, gratuităţile oferite, preţul scăzut al carburanţilor, investiţiile extrem de reduse – toate au dus la situaţia în care transportul ne-rutier e printre cele mai slabe din Europa”, Valentin Lazea, cercetător la Centrul Român de Politici Economice, economist şef al BNR.
PERSPECTIVE Ce vrea Strategia Lisabona? Dezbătută la nivel comunitar din anul 2000, implementată din 2005, principala strategie de dezvoltare a Uniunii Europene a îmbrăcat, pe rând, haina reformei şi a crizei, pentru a ajunge astăzi să desemneze aspiraţia Bruxelles-ului către eficienţă şi sustenabilitate. Detalii. Dincolo de ele însă, provocarea este majoră. Pentru mulţi ani, UE a fost tipul ideal al colosului cu picioare de lut. O imensă birocraţie a înghiţit, „la pachet”, planuri, obiective, priorităţi. Criza economică şi-a asumat însă rolul hârtiei de turnesol, indicând cu precizie nevoia comunitară de coordonare. Mai mult decât atât, într-o Europă permanent erodată de globalizare şi schimbări demografice, recesiunea a subliniat importanţa resursei umane şi a avantajelor pe care o economie bazată pe cunoaştere şi eco-eficienţă le poate aduce. Bruxelles-ul nu a trebuit decât să caute în propriile sertare pentru a redescoperi provocarea. Agenda Lisabona post-2010 nu face decât să ducă mai departe strategiile menite să pună bazele „unui viitor mai durabil”, pentru a reluat expresie preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Inovaţia şi reutilizarea resurselor, plus “economia care învaţă” au revenit pe buzele liderilor politici. Criza ne-a adus, de fapt, aminte de ceva ce uitasem: fără oameni nu se pot construi sisteme.

ULTIMA ORA. Cu cine STA IN CELULA Radu Mazare!

Pagina 1 din 2


Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI