Nouriel Roubini: Urmează o recesiune profundă și prelungită – pe lângă o criză financiară severă. Criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni reciproc

Sursa foto. wikimedia

Economistul Nouriel Roubini atenționează că economia mondială se va confrunta cu cea mai mare criză din istorie. Cel supranumit „profetul crizei” a și explicat de ce crede că economia globală va fi afectată în următoarea perioadă.

Economistul Nouriel Roubini a susținut că economia mondială se va confrunta cu „mama tuturor crizelor”. Bărbatul a spus că acest lucru se va întâmpla din cauza exploziei deficitelor și împrumuturilor. „Profetul crizei” a mai adăugat că sectorul privat va fi foarte afectat pentru că în mulțimea de datorii pe care le are sunt incluse cele ale gospodăriilor (ipoteci, cărți de credit, împrumuturi auto, împrumuturi pentru studenți, împrumuturi personale), ale întreprinderilor și ale corporațiilor (împrumuturi bancare, datorii cu obligațiuni și datorii private).

În ceea ce privește sectorul public, acesta include o serie de obligații din partea autoritățile naționale, provinciale și locale. De asemenea, acest sector se confruntă și cu datorii formale și implicite, cum ar fi pasivele nefinanțate din schemele de pensii cu retribuire și sistemele de asistență medicală. În plus, economistul a subliniat că aceste datorii vor crește pe măsură ce societăţile îmbătrânesc.

Care sunt datoriile sectoarelor publice și globale

Roubini a continuat prin a spune că doar valoarea datoriilor explicite la nivel global este foarte mare  Datoria totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. În plus, acest procent a crescurt până la valoarea de 420% în economiile avansate din lume. Totuși, economistul a subliniat că datoriile pe care le au anumite state pot stimula econimia dacă banii împrumutați vor fi investiți în capital nou care să producă  profit. Cu toate acestea, sumele împrumutate sunt folosite de cele mai multe ori pentru a finanța cheltuielile de consum. „Profetul crizei” a afirmat că acest lucru reprezintă o „rețetă pentru faliment”/

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Ce se întâmplă, doctore? Hai live cu Turcescu la 12:00

În ceea ce privește investițiile „capital”, ele pot fi, de asemenea, riscante. Nouriel Roubini a explicat că acest lucru se poate întâmpla indiferent dacă împrumutatul este folosit pentru ca o gospodărie să cumpere o casă la un preț umflat artificial sau dacă este utilizat de guvern pentru „elefanți albi”, proiecte de infrastructură grandioase, dar inutile. Economistul a precizat că aceste împrumuturi sunt făcute de zeci de ani din tot mai multe motive.

„Democratizarea finanțelor a permis gospodăriilor cu venituri limitate să finanțeze consumul prin datorii. Guvernele de centru-dreapta au redus în mod persistent taxele fără să reducă și cheltuielile, în timp ce guvernele de centru-stânga au cheltuit generos pentru programele sociale care nu sunt finanțate în totalitate cu taxe suficiente mai mari. Iar politicile fiscale care favorizează datoria în detrimentul capitalurilor proprii, încurajate de politicile monetare și de credit ultra-lax ale băncilor centrale, au alimentat o creștere a împrumuturilor atât în ​​sectorul privat, cât și în cel public”, a explicat Roubini.

„Zombii insolvabili“, susținuți de explozia ratelor

Explozia ratelor de îndatorare nesustenabile a făcut că mulți debitori, gospodării, corporații, bănci, guverne și chiar țări întregi, să fie susținuți de rate scăzute ale dobânzilor. Economsitul numește aceste categorii de debitori drept „zombii insolvabili”. De asemenea, Roubini a mai adăugat că mulți agenți insolvenți care trebuiau să intre în faliment au fost salvați de politici cu dobânzi zero sau chiar negative. Acest lucruy s-a întâmplat atât în timpul crizei financiare din 2008, cât și în timpul pandemiei de COVID-19:

”Spre deosebire de criza financiară din 2008 și de primele luni ale COVID-19, simpla salvare a agenților privați și publici cu politici macro laxe ar arunca mai multă benzină pe focul inflaționist. Aceasta înseamnă că va avea loc o aterizare dură – o recesiune profundă și prelungită – pe lângă o criză financiară severă. Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele datoriei cresc, iar veniturile ajustate în funcție de inflație scad în rândul gospodăriilor, al corporațiilor și al guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni reciproc”.

Economistul a mai spus că inflația care a fost alimentat de aceleași politici fiscale, monetare sau de credit a oprit această tendință. Băncile centrale au fost obligate să crească ratele dobânzilor pentru a oferi o stabilitate a prețurilor. „Zombii se confruntă cu creșteri puternice ale costurilor datoriei. Pentru mulți, aceasta reprezintă un triplu șanț, deoarece inflația erodează, de asemenea, venitul real al gospodăriilor și reduce valoarea activelor gospodăriei, cum ar fi locuințele și economiile. Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv”, a concluzionat Roubini pentru Project Syndicate.