Începând cu 4 decembrie, Agenția Națională Antidrog (ANA) are un nou director ca urmare a demiterii chestorului Sorin Oprea de la bordul Agenției. Jurnaliștii EVZ au stat de vorbă cu actualul director ANA, comisarul șef de poliție Constantin Negoiță, despre situația în care a găsit agenția, planurile pe care le, dar și cum își dorește să îi restabilească credibilitatea.

Ați fost coordonatorul Centrului Regional de Evaluare și Prevenire Antidrog București II. Ce măsuri ați întreprins din această funcție? La acest centru sunt din 2005. În afară de coordonarea pe linie de asistență și de prevenire pe care o desfășuram, am participat la un curs de formare – Întărirea strategică și operațională a capacității instituționale a Agenției Naționale Antidrog – o pregătire făcută cu specialiști din Spania, de unde noi am și importat expertiza și modelul spaniol prin crearea acestei agenții de către profesorul Abraham. România a vehiculat că noi suntem o țară de tranzit, că la noi nu se întămplă așa ceva, până când a ieșit la suprafață, până când nu s-a mai putut ține sub preș, astfel înființindându-se această agenție.Am participat la crearea punctului de asistență, pentru că inițial agenția nu făcea decât prevenire.

Cum ați colaborat cu societatea civilă? Este benefică aceasta  în prevenirea consumului de droguri? La centrul pe care l-am coordonat am colaborat foarte bine cu societatea civilă. Cu aceasta este fundamental să fii corect, cinstit, să le spui adevărul în față, ce poți să faci și ce nu poți să faci, să se țină cont de părera lor. Ei știu cel mai bine ce nevoi au. Noi trebuie să transpunem în viață nevoile lor. Consider că este foarte important consultarea și sprijinul societății civile în desfășurarea acestui obiect spre care tindem să limităm consumul de droguri.

În martie anul trecut, un grup de cinci ONG-uri au întrerupt colaborarea cu Agenția Națională Antidrog, pe motiv că aceasta nu-și îndeplinește misiunea asumată în ceea ce privește Strategia Națională Antidrog, mai ales că la jumătatea perioadei de implementare se putea vorbi de zero rezultate, după cum afirmase directorul executiv al Fundaţiei Parada, Ionuţ Jugureanu. În acea perioadă nu eram în bordul ANA. În momentul în care un ONG se retrage din colaborarea cu agenția, este o alertă pentru că societatea civilă are nevoie de Agenția Națională Antidrog. Dacă aceasta nu mai certifică activitatea ANA înseamnă că vina este exclusiv a noastră. Nu pot să spun că  un ONG – doar dacă are interese meschine – dar eu nu cunosc genul acesta de ONG-uri. Eu cred că atunc când s-a luat această decizie, oamenii au fost nemulțumiți. Nu cunosc motivul pentru care s-a întămplat. Când este un ONG este o alertă, când sunt două este o problemă și mai mare, dar când sunt cinci, este un dezastru. Ori te așezi la masă și discuți cu oamenii aceștia și vezi ce vor, ori îți spui că misiunea ta s-a încheiat și ceri să lași locul liber, să vină altcineva.

Care sunt gândurile cu care ați venit la conducerea Agenției?  Cum doriți să regândiți sau să relansați ANA? Aș dori să refac imaginea ANA cum era pe timpul domnului director Abraham. Când oamenii veneau la serviciu cu bucurie, când exista o mare familie ANA care, în timp s-a diluat și a dispărut. Vreau să punem oamenii competenți pe locurile lor, să promovăm cinstea și adevărul. Să nu mai promovăm ambiguitatea, interesele mici, vreau și sper să pot reusi să aduc ONG-urile la masa cu ANA și să pornim o activitate de care chiar are nevoie societatea românească. Primul pas am și încercat să îl fac prin discuțiile pe care le port cu CIADO, găsind un partener foarte serios și nu am înțeles de ce CIADO a fost lăsată deoparte. Am participat la câteva activități desfășurate de aceasta și recunosc cu invidie ca ANA să poată face măcar atât cât face CIADO ca deschidere, popularitate, voluntariat. M-au impresionat. 

După șapte ani de încetare a colaborării ANA-CIADO, printre primele măsuri pe care le-ați luat, a fost reluarea colaborării cu aceștia. De ce ați făcut acest lucru ? Cu ce a greșit fosta conducere în a nu păstra colaborarea cu aceștia? Cum a gândit domnul chestor Sorin Oprea, fostul director al Agenției Naționale Antidrog, mi-e greu să spun. După discuțiile pe care le-am avut cu președintele CIADO Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici și cu directorul executiv Gigel Lazăr, mie mi se pare că a fost o imensă greșeală. E o greșeală să nu ții cont de societatea civilă. Care este rolul nostru ? Pe cine vrem să ne ajutăm ? Pe noi ? Dacă societatea civilă ne demonetizează putem pleca acasă liniștiți. Trebuie să câștigăm din nou încrederea societății civile

Care vor fi primele măsuri pe care le veți lua în cadrul ANA? În primul rând mă gânesc la consolidarea culturii organizaționale, setate pe principii de valori corecte, pe efiență și eficacitate. Vreau să evaluăm documentele strategice pe care lucrăm, de exemplu, sunt unele greutăți în implementarea unor proiecte, Programul de Interes Național. Legislația este greoaie – trebuie puțin simplificată. Împreună cu specialiștii care încă sunt aici, să simplificăm această activitate. Nu sunt de acord ca fondurile destinate ong-urilor, la sfârșitul anului să le dau înapoi cum s-a întămplat într-o perioadă. Că nu putem, plecăm acasă. Vin alții care pot. Important este să cresc gradul de absorție al fondurilor europene nerambursabile. Deși sunt de scurtă vreme în această poziție, pregătesc un proiect pe care sper să-l putem să-l punem în aplicare despre reducerea birocrației și implementarea tehnologiei în tot ce privește diferite avize, autorizații pe substanțe în regim special, etc. În plan internațional, principalul lucru pe care vreau să îl facem, este preluarea președinției Grupului HDG, încercând consolidarea rolului României în misiunea internațională și în domeniul științific de activitate. Cred că este foarte important să ne prezentăm mai mult decât onorabil în relațiile internaționale în care ANA este președinte: Grupul HDG, proiectul de înfrățire cu Turcia – un proiect în care îi ajutăm în formarea unei agenții după modelul nostru, exportând partea pozitivă de la noi din țară în Turcia, plus alte colaborări internaționale.

Din datele care au apărut în presă, până acum cam 80% din bugetul instituției se ducea ăe salarii. Există salarii mari în cadrul Agenției? Acum, depinde ce înțelegem prin salarii mari. Dacă vi se pare că un ofițer care câștigă la începutul carierei în jur de 2.000 lei... Salariile din ANA nu sunt mari sunt niște salarii decente. De exemplu, după 33 de ani de muncă, cu școală de ofițeri, salariul meu este în jur de 7.000 lei.

Cum puteți evalua Agenția Națională Antidrog? Ar fi puțin incorect față de fosta conducere a Agenției. P e de altă parte, ce am găsit aici per total, m-a dezamăgit: oameni demotivați în a-și desfășura activitatea și a căror probleme nu au fost înțelese, activități cu efort mare și cu rezultate mici, nu mai poți să faci activități care sunt depășite 

Ce credeți că îi lipsește în momentul de față Agenției Naționale Antidrog. Face Agenția tot ce trebuie făcut? Agenția nu poate să facă tot ce trebuie să facă! Nu știu cine ar putea să facă în materia drogurilor acest lucru, dar ANA are anumite responsabilități. De exemplu, în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri, pe lângă societatea civilă care poate fi angrenată, avem nevoie de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației. ANA își va arăta deschiderea totală pentru colaborarea cu ministerele de resort și autoritățile locale care ne-au abandonat în multe cazuri, chiar dacă au o dispoziție prin care trebuie să prevadă în bugetul de cheltuieli o sumă pentru ANA. Agenția Națională Antidrog are nevoie de timp ca să redevină coordonatorul național. Să redevină cel care va coordona politicile antidrog. Eu cred că aceasta s-a pierdut puțin. Din coordonatorul național a ajuns competitor – nu coordonează cât încearcă să facă. Recunosc, în momentul de față cred că Agenției îi lipsește credibilitatea. Nu mai este atât de credibilă pe cât ar trebui să fie. Oamenii au văzut că se întâmplă lucruri iar reacția este târzie, este ineficientă de multe ori, apatică. 

Au existat până acum campanii antidrog de dragul de a fi făcute? Noi am crezut în fiecare campanie pe care am început să o facem. Numai că, multe campanii s-au repetat sistematic, an de an, s-au diluat. Acum 15 ani am făcut prima campanie ”Mesajul meu antidrog” cu zeci de mii de participanți, am avut un camion plin cu premii, acum am ajuns să le oferim o diplomă... Nu sunt de acord să facem campanii multe, să arătăm că avem campanii, fără rezultate. Mai bine facem patru-cinci campanii bine făcute, bine susținute financiar, dar cu rezultate. Oamenii din centrele ANA nu mai sunt instruiți, pentru că toți specialiștii au fost promovați. Nu vreau să pregătim de dragul de a face pregătire.Trebuie să pregătim categoriile sociale care ne pot ajuta: cadrele didactice, pe cei din cadrul poliției locale și cea rutieră – cei de la circulație pot vedea dacă omul a consumat alcool sau droguri.

Recent, după cazurile de zombie de la Câmpia Turzii, Galați și Constanța,  a mai apărut un nou caz la Oradea. Există sau nu există acest tip de rog? Acest tip de drog este de fapt o substanță cu efect psihoactiv numită popular etnobotanice. În fiecare componentă sunt circa 40-50 de substanțe chimice, pe care pe unele nu le-am despistat. Cân apare un astfel de drog, noi întrebăm la laborator. Ei ne spun dacă există o astfel de substanță apărută pe piașă sau nu. Am vorbit și la Observatorul de Avertizare Rapidă care este în conexiune cu toate statele membre și care e în alertă cu orice tip de substanță apărută. Nu există nicio astfel de raportare. 

DIICOT a anunţat în instanță că pericolul social redus pe care îl reprezintă consumatorii de marijuana nu justifică pe deplin cheltuielile produse de judecarea dosarului și renunță la acuzații. Putem spune că DIICOT-ul a legalizat tacit consumul de marijuana? Nu consider că DIICOT-ul a legalizat consumul de marijuana prin faptul că acesta nu duce în instanță consumatorii de marijuana. Dacă se prinde un tânăr cu o țigară de genul, trebuie urmată o întreagă procedură: se întocmește un proces verbal, după aceea se fac analize la țigară și apare rezultatul, acesta se trimite la procuror. Procurorul trimite la ANA să se facă o evaluare, unde participă timp de 3-4 ore un medic, un prisholog, asistent social. După ce avem și acest raport, se trimite înapoi la procuror. Această procedură ajunge la 1.000-1.500 euro. Consider că DIICOT-ul procedează corect din punctul meu de vedere.

Aveți de gând realizarea unei dezbateri publice în privința legalizării marijuanei? Eu consider că ANA poate avea un rol important în aducerea la masă a unor parteneri din societatea civilă, din instituții și să facem o dezbatere publică pe această temă. În funcție de argumentele pro și contra putem lua o hotărâre. Sincer, nu știu dacă România este pregătită în momentul de față pentru a legaliza consumul de marijuana. România are nevoie de o astfel de dezbatere, iar aceasta ar fi un punct de plecare. Din punctul nostru de vedere cel mai bine ar fi să existe o solicitare argumentată din partea vectorilor de imagine în această campanie prin care se solicită fie dezincriminarea, fie legalizarea, cu studii clinice în spate.

Conform ultimului raport, consumul de droguri a crescut în România. Acest lucru se datorează și Agenției Naționale Antidrog sau este depășită de situație? Suntem de acord că a crescut consumul de droguri în România. Nu ne sperie că a crescut un pic consumul, ci timpul în care consumul de droguri a crescut la noi în țară. ANA îți asumă nerealizările, dar dacă cineva așteaptă că această agenție să rezolve singură problema drogurilor în România, are așteptări mai mari decât... 

Există la noi în țară ”lorzi ai drogurilor”? România este o țară pe care ”lorzii drogurilor” caută să o evite, este o țară foarte riscantă. Încă este o țară de tranzit. Polția Română și celelalte structuri își fac datoria. Nu putem să prindem tot, dar nici nu suntem să treacă cine vrea. România stăpânește fenomenul drogurilor, cel puțin în zona de combatere.