Guvernul Boc şi-a asumat ieri răspunderea pe noul Cod Penal şi pe cel Civil, viitoarele motoare ale justiţiei.
Asta în ciuda nemulţumirilor procurorilor legate de reducerea pedepselor pentru faptele de corupţie şi infracţiunile conexe acestora, dar şi a protestelor societăţii civile care a acuzat graba cu care au fost încropite noile legi.
Pe ultima sută de metri, executivul a renunţat însă la câteva dintre prevederile cele mai controversate: închisoare pentru fotografierea proprietăţilor private fără acordul celor care le folosesc de drept sau pentru materialele jurnalistice incognito.
În forma finală, noile Coduri permit realizarea unor astfel de materiale, în cazul în care acestea servesc interesul public sau ajută la dovedirea unor infracţiuni.
Cele două legi vor sta la baza funcţionării justiţiei cel mai probabil din 2011. Şedinţa în care a fost adoptată forma finală a acestora a durat aproximativ 20 de minute, Codurile fiind acceptate cu 23 de amendamente: 18 la Codul Civil şi 5 la Codul Penal. Liberalii au anunţat că vor depune în termen de trei zile o moţiune de cenzură, însă demersul lor este sortit eşecului. UDMR a anunţat că nu se alătură liberalilor. Astfel PNL nu are numărul de semnături necesare depunerii mo ţiunii.
Mai mult, ieri, executivul a reuşit să pună în aplicare pentru prima dată controversata Ordonanţă 61, privind abrogarea unor acte normative înainte de intrarea lor în vigoare: „Codurile Stănoiu” vor fi abrogate la 4 zile de la publicarea în Monitorul Oficial a noului proiect de Cod Penal. Avertismente pe ultima sută de metri
În ultimele luni, Codurile au „dinamitat” relaţia dintre Ministerul Justiţiei (MJ) şi reprezentanţii societăţii civile, reuniţi în Coaliţia „Opriţi Codurile!”. „Bomba” a explodat după ce executivul a adoptat, prin hotărâri de guvern, proiectele de Coduri fără o consultare prealabilă cu societatea civilă.
Coaliţia „Opriţi Codurile!” - care a cerut ca proiectele să fie supuse unei dezbateri publice reale - a dat în judecată executivul şi MJ, cerând suspendarea şi apoi anularea hotărârilor prin care guvernul a trimis în parlament proiectele legislative. „Parlamentul a devenit părtaş la adoptarea unor Coduri nefinalizate, fără studii de impact”, a spus, ieri, Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice. NOUTĂŢI
Despăgubiri logodnicei părăsite şi divorţ la starea civilă
Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Civil - care ar putea intra în vigoare la începutul lui 2011 - se referă la „divorţul pe cale administrativă”, pronunţat de ofiţerul stării civile. Concret, acest gen de divorţ trebuie să întrunească două con-diţii: „ambii soţi să fie de acord cu despărţirea şi să nu aibă copii minori”. Potrivit noului Cod, „competenţa de soluţionare a acestui tip de divorţ este dată ofiţerului stării civile sau notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor, care va elibera un certificat de divorţ”. Totodată, legea reglementează „obligaţia de întreţinere între foştii soţi”.
Mai exact, „soţul divorţat are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă, survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei”. „Întreţinerea” Ex-ului lar putea costa însă pe soţul obligat să plătească cel puţin un sfert din venituri. Astfel, „întreţinerea datorată se stabileşte până la o pătrime din venitul net al celui obligat la plată (...), dar nu mai mult de jumătate”, se arată în Codul Civil. Fără logodnic, dar şi fără cadouri
„Surprizele” pentru cupluri nu se opresc aici. Aviz nehotărâţilor: cei care nu au ajuns încă la căsătorie, dar decid brusc să rupă logodna pot fi obligaţi prin lege să înapoieze toate cadourile primite de la fosta jumătate. Motivul: logodna este reglementată, în premieră, în noul Cod Civil.
Mai exact „în cazul ruperii logodnei sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei şi pe toată durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepţia darurilor obişnuite”, spune legea. Problema clasificării cadourilor în obişnuite şi mai puţin obişnuite „se va face de către magistraţi, în funcţie de potenţa financiară a fiecărui cuplu”, au explicat specialiştii din Comisia de elaborare a Codurilor.
Mai mult, potrivit noului Cod Civil, „cel care rupe logodna abuziv poate fi obligat la plata de despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, precum şi pentru orice alte prejudicii cauzate”. Din categoria „inedit”...
Pe lângă reglementările europene, noul Cod Civil conţine şi o serie de articole incluse de specialişti în categoria „inedit”. Astfel, pe de o parte, noua lege interzice expres căsătoriile între „alienatul mintal şi debilul mintal”.
Pe de altă parte, din capitolul referitor la drepturile şi îndatoririle soţilor, aflăm că „soţii îşi datorează reciproc respect, fidelitate şi sprijin moral”, dar şi faptul că „un soţ nu are dreptul să-i cenzureze celuilalt soţ corespondenţa, relaţiile sociale, dar şi alegerea profesiei”. În categoria „minunile Codurilor” postată pe site-ul Coaliţiei „Opriţi Codurile!” apare şi un articol care interzice vânzarea „oricărui element sau produs al corpului uman”.
Concret, „oricare acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale, sunt lovite de nulitate absolută”, prevede legea. În opinia reprezentanţilor Coaliţiei, deşi „este normal să nu se poată vinde sau cumpăra corpul uman, în întregime sau în parte, este total anormal ca aceia care fac peruci din păr uman să fie condamnaţi pentru asta”.
„Mai grav este faptul că e greu de crezut că va fi pusă la punct vreo lege specială care să prevadă şi asemenea excepţii”, au explicat specialiştii.
Temeri nejustificate
O problemă a noului Cod Civil - care a creat dispute aprinse între Ministerul Justiţiei (MJ) şi societatea civilă - a fost capitolul intitulat „Fapte care pot fi considerate atingeri la viaţa privată”. În forma pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea, legea arată că nu constituie infracţiune difuzarea unor înregistrări sau fotografii dacă autorul „surprinde săvârşirea unei infracţiuni sau contribuie la dovedirea săvârşirii unei infracţiuni”.
De asemenea, este scutit de răspunderea penală cel care surprinde fapte de interes public, „care au semnificaţie pentru viaţa comunităţii şi a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate”. Aceste modificări au fost făcute la presiunea so - ci etăţii civile care a considerat că propunerile iniţiale ale MJ aduceau o îngrădire a libertăţii presei.
Oficialii MJ au explicat că „temerile privitoare la eventuale în grădiri pe care le-ar putea aduce noul Cod Civil exercitării profesiei de jurnalist sunt nejustificate”. În opinia MJ, prevederile sunt doar „reglementări moderne, europene, carenuvizeazăînspecialeventualele excese ale exprimării mass-media”, scopul lor fiind acela de a proteja „drepturile personale împotriva oricărei atingeri, indiferent de autorul ei”.
Prevederile Codului Civil referitoare la viaţa privată îşi găsesc corespondentul în Codul Penal, astfel încât „atingerea adusă vieţii private prin: fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini cu o persoană aflată într-o locuinţă, încăpere ori dependinţă se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă”. În acelaşi timp, „divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor către o altă persoană sau către public se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”. PREVEDERI
Civilul şi Comercialul, un „tot unitar” Noul Cod Civil propune şi o unificare a legislaţiei, preluând o parte dintre prevederile Codului Comercial. „Se renunţă la diviziunea tradiţională între raporturi civile şi raporturi comerciale, consacrându-se diferenţieri de regim juridic în funcţie de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist, a celor implicaţi în raportul juridic obligaţional. Astfel, Codul civil «se îmbogăţeşte» şi cu instituţia trustului, adică «fiducia», definită ca operaţia juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale către unul sau mai mulţi fiduciari care le administrează cu un scop determinat”, au explicat specialiştii. „CINE ÎMPARTE ...”
Avantaje pentru notari
După drumul prin parlament, în noul Cod Civil au apărut o serie de modificări care îi avantajează pe notari. Asta, în condiţiile în care preşedintele subcomisiei speciale din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, este notar. Drept urmare, după intrarea în vigoare a noului Cod, românii vor fi nevoiţi să-şi dubleze nu doar drumurile, ci şi „cotizaţiile” către notari.
Astfel, dacă iniţial articolul referitor la calitatea de bun comun prevedea că „pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei se întocmeşte un inventar, înainte de încheierea acesteia”, mai nou, la propunerea subcomisiei speciale, s-a adăugat un amendament potrivit căruia inventarul trebuie întocmit de notarul public.
Referitor la divorţul pe cale administrativă, comisia specială a prevăzut ca acesta să fie încheiat printr-un act notarial. Mai mult, s-au înmulţit situaţiile în care este necesară autentificarea notarială a actelor, deşi, potrivit vechiului Cod, în multe cazuri era suficient doar un act în formă scrisă.
Acum, termenul „formă autentică” a fost inclus la toate articolele privind vânzarea unei moşteniri, contractul de comision sau contractul de agenţie. În timp ce Daniel Buda susţine că amendamentele privind activitatea notarială le oferă cetăţenilor „alternative”, Sorin Ioniţă, director de cercetare la Societatea Academică Română, crede că „formulele magice «încheiat în formă autentică» sau «declaraţie autentică notarială» sunt menite să îngraşe conturile notarilor.
„BLÂND CU ŞPĂGARII”
Noul Cod Penal prevede pedepse reduse pentru infracţiuni de corupţie. Predoiu speră să convingă parlamentul să aplice, în schimb, legea DNA
Noul Cod Penal, în forma sa finală, „jonglează” cu sancţiuni severe, aplicate în cazul recidiviştilor şi pedepse mult prea blânde, în special pentru fapte de corupţie. Spre exemplu, noua lege nu mai incriminează abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Surprinzător, unul dintre principalii „beneficiari” ai acestei prevederi este chiar funcţionarul acuzat că a adus cel mai mare prejudiciu unei in stituţii publice, „ţarul CNCFR” Mihai Necolaiciuc, arestat, la sfârşitul săptămânii trecute, în SUA.
Specialiştii în drept consultaţi de EVZ consideră în unanimitate că „legea trebuie să fie dură în ceea ce priveşte corupţia”. În opinia ace stora, pedeapsa ar trebui să fie direct proporţională cu gravitatea faptei, iar „dacă nu ai o pedeapsă dură pentru corupţie, înseamnă că atribui o semnificaţie scăzută acestui fenomen”.
Paradoxal însă, potrivit noului Cod Penal, în România, pedepsele pentru fapte de corupţie scad. Ceea ce implică şi scăderea ter menului de prescripţie a faptelor. Prescripţia, inamicul anchetelor cu miză Mai exact, după intrarea în vi goare a noului act normativ în for ma sa actuală, multe dintre do sarele aflate pe rolul instanţelor ar fi, în opinia specialiştilor, com - promise din cauza prescrierii faptelor sau a împlinirii rapide a termenului de eliminare a răspunderii penale.
Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, este însă de altă părere. El a explicat reducerea cuantumului pedepselor prin faptul că „infracţionalitatea se reprimă prin prevenţie, depistare şi condamnare rapidă a celor care comit fapte penale, şi nu printr-un cuantum foarte ridicat al pedepselor”.
Cât priveşte prescripţia mai rapidă a faptelor, şeful de la Justiţie a spus că „problema dosarelor aflate pe rol poate fi rezolvată printr-o normă de drept tranzitoriu”, adăugând că, oricum, „aceste coduri nu intră imediat în vigoare, ci, poate, într-un an sau doi”. Iar în privinţa faptelor de corupţie, Predoiu a propus şi o alternativă: o legea specială care stă la baza funcţionării Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi care ar putea fi aplicată şi după intrarea în vigoare a noului Cod Penal, dacă el va convinge de asta parlamentul.
Dacă acest lucru ar fi posibil, deşi specialiştii îl contrazic pe ministru, ar însemna ca pe depsele pentru infracţiuni precum darea şi luarea de mită, traficul de influenţă sau abuzul în serviciu să nu fie reduse.
„Am fost de acord cu incriminarea faptelor anticorupţie într-o lege specială, care se aplică în prezent. Ceea ce înseamnă că nu micşorăm limitele de pedeapsă pentru corupţie. Faptul că o serie de infracţiuni sunt incriminate cu limite de pedepse mai mici în noul Cod Penal nu este valabil şi pentru anticorupţie”, a explicat ministrul.
PEDEPSE
Luarea de mită „costă” 7 ani de puşcărie
Potrivit noului Cod Penal, funcţionarii prinşi că iau şpagă riscă de la 2 la 7 ani de închisoare (faţă de pedepsele cuprinse între 3 şi 15 ani de închisoare, aplicate acum). În cazul în care persoana care ia mită nu face parte din categoria funcţionarilor publici (spre exemplu un medic sau profesor), limitele pedepsei deja reduse se reduc la jumătate.
Apoi, spre deosebire de cel în vigoare, noul Cod Penal nu mai pedepseşte abuzul în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. În ceea ce priveşte delapidarea, pedepsită în prezent cu închisoare de la 1 la 15 ani, pe viitor cei care fură din vistieria instituţiilor riscă să rămână după gratii între 2 şi 7 ani.
Nici înşelăciunea cu file CEC nu va mai fi incriminată, deşi în prezent legea prevede pentru astfel de fapte pedepse cuprinse între 3 şi 15 ani de închisoare. Noul Cod mai pedepseşte darea de mită şi traficul de influenţă cu închisoare de la 2 la 7 ani, în timp ce în prezent pedepsele maxime pentru astfel de fapte ajung până la 5, respectiv 10 ani de închisoare.
PREMIERĂ
Avortul terapeutic nu mai trimite după gratii copile abuzate
Noul Cod Penal infirmă şi vechea zicală „bătaia e ruptă din rai”. Concret, potrivit noii legi, „relele tratamente aplicate minorului de către părinţi sau de către orice persoană în grija căruia se află minorul” se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 7 ani. În plus, părinţii care nu-şi trimit odraslele la şcoală riscă să ajungă la închisoare între 3 luni şi un an sau să fie amendaţi penal. Pe de altă parte, în timp ce pedepsele pentru unele infracţiuni vor scădea, cele pentru recidivişti cresc semnificativ. Dacă, până acum, în cazul acestora se aplica pedeapsa cea mai mare, noua lege introduce „cumulul aritmetic” al pedepselor, după modelul american. În plus, în situaţii excepţionale, recidiva ar putea fi pedepsită şi cu închisoare pe viaţă.
Muncă în folosul comunităţii, ca în SUA
Tot la capitolul „prevederi noi” Noul Cod introduce „executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii”, dacă amenda nu poate fi plătită din motive „neimputabile”. Pe de altă parte, legea pe depseşte eutanasia ca pe „o formă atenuată a omorului”, cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Omorul este pedepsit cu închisoare de la 10 şi 20 de ani, iar dacă infracţiunea este comisă împotriva rudelor, „maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime”, adică ajunge până la 25 de ani. Mult mai puţin decât prevede actualul Cod Penal care incrimnează o astfel de faptă cu detenţia pe viaţă.
În ceea ce priveşte infracţiunile comise asupra fătului, noua lege prevede că „femeia însărcinată, care îşi întrerupe cursul sarcinii, nu va fi pedepsită”. „Adică, fapta comisă de femeia însărcinată constituie infracţiune, cu toate con secinţele ce decurg de aici în planul participaţiei penale, renunţându-se doar la sancţionarea acesteia”, au explicat specialiştii care au lucrat la redactarea noului Cod.
Totodată, avortul terapeutic este permis prin lege până la 24 de săptămâni sau până la naştere, dacă întreruperea de sarcină este în interesul mamei ori al fătului. O infracţiune nouă se referă însă la vătămarea fătului în „momentul cuprins între de clan şarea procesului naşterii - moment din care nu se mai poate discuta despre o infracţiune de avort -, şi momentul încheierii acestui proces”, faptă pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.
Codul Penal redefineşte şi violul care va include raportul sexual oral şi anal, alături de cel normal, pedepsele fiind cuprinse între 3 şi 10 de detenţie. De asemenea, noua lege introduce şi noţiunea de hărţuire verticală, inclusă în categoria in fracţiunilor de serviciu şi definită prin abuzul de autoritate al şefului faţă de subaltern.
ISTORIA CODURILOR De la condiţie a aderării la mărul discordiei între partide
Coduri noi în justiţie: aceasta a fost una dintre condiţiile impuse României pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE). Astfel, la sfârşitul lui 2004, sub coordonarea Rodicăi Stănoiu, la acea vreme ministru al justiţiei, „se naşte” primul set nou de coduri.
Deşi au fost adoptate, „Codurile Stănoiu” nu au intrat niciodată în vigoare, fiind blocate de succesoarea acesteia în fotoliul de la Justiţie, Monica Macovei.
Ulterior, însă, Macovei a încercat să înlocuiască variantele de legi ale Rodicăi Stănoiu, propunând un alt set de reglementări. Şi acestea au fost sortite eşecului, după ce, vreme de 4 ani, nu au obţinut aprobarea parlamentului. Între timp, în 2007, România a aderat la UE, adoptarea unor noi Coduri fiind dată uitării în perioada mandatului la MJ a lui Tudor Chiuraiu şi a interimatului asigurat de Theodor Meleşcanu. Lucrurile aveau să se schimbe pe 2 martie 2008, când la cârma Justiţiei venea Cătălin Predoiu. Necunoscut până la preluarea funcţiei, Predoiu va rămâne în memoria populară drept „autor al noilor Coduri”.
Concret, încă de la preluarea portofoliului, ministrul Predoiu readuce în actualitate tema noilor Coduri şi înfiinţează comisii pentru elaborarea lor, astfel încât, după doar nouă luni, pe 11 noiembrie 2008, anunţă un „progres” important: „Finalizarea celor patru Coduri ale Justiţiei”. „Codurile reprezintă un obiectiv pe care ni l-am asumat în momentul aderării, de aceea ele au fost cuprinse în mecanismul de cooperare şi verificare al Comisiei Europene”, arăta Predoiu.