Ministrul Energiei spune lucruri ciudate, în timp ce uraniul românesc e pe cale de dispariţie. Victor Grigorescu a declarat, ieri, că Nuclearelectrica a procedat corect cumpărând combustibil pentru centrala de la Cernavodă de la canadieni
Deşi există multe suspiciuni că grupuri de interese urmăresc să scoată România de pe harta producătorilor de uraniu prin falimentarea Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), ministrul Energiei a ţinut să transmită un mesaj curios. „Celor care ne recomandă să menţinem livrări constante de la CNU către Nuclearelectrica în ritm normal, chipurile pentru a menţine ciclul nuclear complet, le spun că se înşală şi că dacă am fi făcut aşa ceva, cu siguranţă nu ar fi fost bine pentru siguranţa României”, a declarat ieri ministrul, într-o conferinţă de presă pe tema dezastrului de la CNU.
Evenimentul a fost convocat după apariţia în „Evenimentul zilei” de vineri a articolului „Dispariţia uraniului românesc este în graficul Operaţiunii Devalizarea României”. Curios este că la conferinţă nu a participat şi şeful CNU, Gelu
O altă afirmaţie ciudată făcută de ministru este următoarea: „În acelaşi timp, cred cu tărie că ultimul lucru pe care trebuie să-l facem este să consumăm resursele pentru a putea menţine funcţionarea sistemului energetic în siguranţă”.
În plus, ministrul a adăugat că „ceea ce a făcut Nuclearelectrica la începutul anului, de a-şi face rezerve, pentru preîntâmpinarea unor situaţii complicate, este un lucru rezonabil, eficient şi corect din punct de vedere al securităţii, plus că respectă şi legislaţia în vigoare”, a spus Grigorescu.
Ideea fuziunii dintre Compania Naţională a Uraniului şi Nuclearelectrica a fost generoasă, consideră ministrul Energiei, pentru ca tot el să susţină, paradoxal, că „cine crede această idee se înşală. În contextul actual, în care compania nu are perimetre noi şi actualele zăcămintesunt în epuizare, trebuie analizat. CNU trebuie să asigure noi perimetre. În mod normal, asta înseamnă 3-4 ani de zile, pentru că trebuie luate avize şi făcut un nou studiu de fezabilitate”, a spus Grigorescu.
FOTO:Directorul general al CNU, Gelu Mărăcineanu
Doar 10% din necesarul de consum e de la CNU
Pe de altă parte, ministrul a precizat că nu se pune problema să nu ne putem asigura resursele de energie necesare. „Ne vom asigura că acest ciclu nuclear va fi menţinut. CNU extrage astăzi în jur de 10% din necesarul de consum naţional, ceea ce înseamnă că restul de livrări le facem din rezerve. Am ajuns aici pentru că nu am făcut la momentul potrivit ceea ce trebuia să facem”, a subliniat Victor Grigorescu, dând vina voalat pe „greaua moştenire” .
Urmează concedieri
Ministerul Energiei a iniţiat în aprilie o Ordonanţă de Urgenţă prin care include CNU pe lista companiilor ai căror angajaţi pot primi salarii compensatorii, ceea ce confirmă că se vor face concedieri masive. Reprezentanţii ministerului arată că CNU se confruntă cu probleme economico-financiare cauzate de faptul că, din 2011, societatea nu a mai beneficiat de subvenţii. Mai mult, a încetat exploatarea zăcămintelor din Banat şi Bihor; au scăzut rezervele exploatabile în zăcământul Crucea-Botuşana; s-au blocat investiţiile privind deschiderea unei noi mine de uraniu în judeţul Neamţ, iar acumularea la stocul de rezervă de stat a concentratelor tehnice de uraniu este subfinanţată. Potrivit CNU, 400 de oameni vor fi disponibilizaţi în acest an, majoritatea în prag de pensionare sau care cumulează pensia cu salariul.
FOTO: Ministrul Energiei, Victor Grigorescu
Probleme cu combustibilul canadian. Kazahii, interesaţi de livrări
Compania Naţională a Uraniului se află într-o situaţie foarte dificilă, după ce singurul său client, Nuclearelectrica (SNN), a decis, la finele lui 2015, să cumpere materie primă de la firma canadiană Cameco. Despre acest caz presa a scris pe larg. Producătorul de electricitate de la Cernavodă a justificat decizia prin faptul că firma canadiană i-a oferit un preţ cu 76% mai mic decât cel al CNU.
Surse bine informate din piaţă ne-au declarat însă că Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN)Piteşti a SNN, care
Contract pe încă 4 ani
Contactaţi pentru un punct de vedere, reprezentanţii SNN ne-au declarat că „activitatea în cadrul FCN Piteşti se desfăşoară normal, conform programului de activitate aprobat. Una din secţiile productive din cadrul sucursalei, respectiv secţia primară de preparare pastile, este în prezent în pauză tehnologică pentru curăţarea cuptoarelor de sinterizare”. De asemenea, compania a precizat că „livrarea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu se desfăşoară conform clauzelor contractuale agreate între SNN şi Cameco”.
Cantitatea ce va face obiectul acordului cadru cu durata de 4 ani este de circa 960 tone de UO2
Contractul cu canadienii a fost încheiat în luna decembrie, pentru o perioadă pe şase luni. SNN vrea acum să încheie un acord-cadru de livrări pe următorii patru ani, potrivit unui anunţ de pe site- ul companiei. Firma precizează că va suporta costul obţinerii autorizaţiei de import, iar la licitaţie pot participa doar furnizorii calificaţi de SNN. Scrisorile de interes s-au putut depune până la 9 mai. Şi Kazahstanul, cel mai mare producător de uraniu din lume, este interesat să livreze României, lucru care va depinde de negocierile cu statul român.
FOTO: Mina de la Crucea, singura în exploatare, are zăcămintele epuizate şi se va închide în curând
Justiţia a intrat pe fir. DNA, sesizată pentru prejudicii uriaşe
Problemele de la CNU ar putea face obiectul cercetărilor DNA. Victor Grigorescu a fost destul de secretos pe tot parcursul conferinţei de presă, invocând faptul că domeniul este foarte sensibil. El a precizat însă că ministerul transmite documente „organelor abilitate”, iar „în lunile următoare vor apărea elemente concrete” din partea justiţiei. El a refuzat de mai multe ori să răspundă cui şi ce documente a livrat ministerul.
Mai multe detalii am primit de la directorul general al CNU, Gelu Mărăcineanu. După apariţia articolelor EVZ, în care prezentam activitatea acestuia înainte de a fi şef la CNU, Mărăcineanu ne-a contactat pentru a oferi informaţii. Asta deşi jurnaliştii EVZ i-au solicitat punctul de vedere înainte de a publica materialele menţionate. Astfel, acesta ne-a declarat că a făcut trei sesizări la DNA pentru un prejudiciu cumulat adus societăţii de circa 90 de milioane euro.
Două sunt legate de vânzarea sub costuri a pulberii de dioxid de uraniu, fapt constatat de Curtea de Conturi în 2012 şi cauza principală care a dus la pierderile companiei. Mărăcineanu a explicat că CNU scotea concentrat (octoxid) de uraniu din stocul de siguranţă şi consum, pentru care trebuia să achite la stat valoarea contabilă. Societatea prelucra octoxidul şi făcea pulbere de dioxid, pe care o vindea la SNN, dar prețul de vânzare era mai mic decât obligațiile bugetare.
Cea de-a treia sesizare se referă la „evidențierea în documentele de inventariere ale CNU a unor elemente patrimoniale care nu se mai regăsesc faptic”, de la cele două uzine de rafinare şi preparare a minereului.
CNU vrea deschiderea unor noi mine în iunie 2017
Directorul general al CNU, Gelu Mărăcineanu, ne-a mai declarat că, în urmă cu două zile, a depus documentaţia pentru obţinerea certificatului de urbanism, în vederea începerii producției de uraniu la Tulgheș (Harghita) - Grințieș (Neamț). Informaţiile sunt însă contradictorii. Dacă ministrul Energiei a explicat că începerea unei noi exploatări nu se poate realiza mai devreme de 3-4 ani, şeful CNU spune că producţia va începe în iunie anul viitor. În plus, CNU vrea repunerea în exploatare a minelor Avram Iancu și Băița Splai, din Bihor. Secretarul de stat în Energie, Corina Popescu, a declarat pentru EVZ că „ținta ministerului este să stabilizăm CNU, să menținem tot ciclul în România”. Potrivit acesteia, Ministerul Energiei a aprobat un proiect de suspendare temporară a activității la CNU, astfel încât să se facă o ultimă evaluare a resurselor. „Dacă nu mai sunt resurse, se va închide mina. Trebuie însă menţinut un echilibru: închidem Crucea, dar trebuie și să deschidem altă mină. Targetul este să menținem echilibrul”, a explicat secretarul de stat, fără a oferi detalii.