Daniel Zamfir spune că a inițiat aceste audieri deoarece i se pare ciudat că nimeni nu poate să spună câți români trăiesc pe acest pământ și pentru că asta încurcă foarte mult procesul legislativ și ridică semne de întrebare. O altă comisie încearcă acum modificarea legislației electorale, însă nu există chiar ceea ce este esențial: numărul exact de alegători. Săptămâna trecută șeful INS a recunoscut această situație în fața senatorilor, însă a declarat că poziția pe care o are nu-i permite să comenteze.

Nu știe stânga ce face dreapta

 „Președintele INS a lămurit pentru mine un lucru care este elocvent. Populația României este într-un proces de scădere. Avem un spor negativ de circa 25% pe an. Asta înseamnă că populația României se împuținează cu circa 70.000 de persoane pe an. Asta e ceea ce ne-a confirmat președintele INS. Eu am ridicat o problemă. Am verificat listele electorale de la referendum din 2012 și am văzut acolo că sunt 18,2 milioane de cetățeni cu drept de vot. Coroborând cu ceea ce ne spunea președintelui INS, că populația României scade cu 70.000 de persoane pe an, ar fi trebuit să scădem cu circa 500.000 în această perioadă. În 2019, văzând persoanele înscrise pe listele electorale, am constatat că numărul a crescut cu 700.000. În loc să ne împuținăm cu 500.000 așa cum spune INS, pe listele AEP constatăm că sunt 700.000 de persoane în plus”, a declarat Daniel Zamfir.

 În ceea ce privește prezența șefului AEP în comisie, senatorul a spus că „acesta a fost foarte reticent și nu și-a asumat nimic”. „Este o mare nebuloasă legată de listele electorale, ne învârtim într-un cerc vicios. Nimeni nu își asumă nimic. Am vrut să știm pe ce bază lucrează AEP, dacă folosește date de la statistică, pentru că datele de la statistică sunt cele mai relevante, mai ales că recensământul din 2011 a costat 60 de milioane euro și mi se pare absolut aberant ca având acele date la dispoziție, să nu le folosim”, a spus Zamfir.

Evidențele nu sunt puse la punct

Senatorul Adrian Țuțuianu, membru al comisiei, cu o experiență în domeniul statisticii a explicat, ieri, pentru Evenimentul zilei, că lucrurile nu sunt chiar așa complicate și că explicația este cât se poate de simplă: evidențele nu sunt puse la punct. „Toți spun diverse. Problema este la instituții, evidențele lor nu sunt puse la punct. Ministerul de Interne trimite datele la AEP, date primite de la primării. Ei, eu vă spun că nu am nicio certitudine că toți cei care au decedat au fost radiați din liste. Când eram președinte la Consiliul Județean Dâmbovița am descoprit că avem 19 000 de persoane trecute de 90 de ani. Așa ceva este imposibil și dacă facem un calcul la nivel de țară iese o sumă astronomică, cred că o jumătate de milion de oameni. De ce nu îi radiază? Pentru că se procedează în felul următor. La deces, certificatul se eliberează la locul decesului. Apoi, comunicarea trebuie să se facă la locul nașterii care trebuie să transmită la Statistică. Și nu se face. Eu cred că prima măsură care trebuie luată este să se scoată morții din evidențe”, a arătat Țuțuianu.

Un alt aspect sesizat de senator se referă la faptul că unii alegători figurează la mai multe secții și s-a dat exemplu pe el. S-a găsit pe o listă din Târgoviște și pe una dintr-o localitate de lângă.

 Nu în ultimul rând, spune Țuțuianu, lista electorală este supradimensionată și de moldovenii cu dublă cetățenie. În Vaslui sunt înregistrați 50 000 de oameni, figurează câte o sută într-o garsonieră. Și la Târgoviște sunt înregistrați 5000 de moldoveni și nu i-a văzut nimeni”, a conchis senatorul.

În opinia lui, soluția este la Ministerul de Interne.

 

Recensământ din trei surse

Președintele INS, matematician, a reușit să creeze o confuzie și mai mare. A explicat cum stau lucrurile cu numărul românilor după recensământul din 2011, care a fost „foarte complex”. „Au existat, în 2011 surse administrative care au putu fi folosite și pentru a veni să completăm această bază de date. Aici, trei cifre sunt relevante. Din teritoriu s-au cules 19.200.000, în urma analizelor dublelor înregistrări, s-a ajuns la 18.900.000. În urma completării cu surse administrative, cifra exactă a fost de 20.121.641”, a explicat Andrei Tudorel. Acesta a adăugat că atunci s-a introdus un instrument nou, codul numeric personal. „Din păcate, recensământul s-a desfășurat într-o perioadă politică intensă. Au fost alegeri. Atunci s-a creat această confuzie, între folosirea datelor statistice pentru alegeri, folosirea datelor statistice pentru informațiile publice ale statului român”, a arătat șeful INS

 

 

 

Te-ar putea interesa și: