Nimeni nu-i vrea pe afganii care fug de talibani. Țările vecine se grăbesc să-și sigileze granițele

Nimeni nu-i vrea pe afganii care fug de talibani. Țările vecine se grăbesc să-și sigileze granițele

În vreme ce șefii guvernelor din Cehia și Austria cer găsirea unei soluții pentru adăpostirea refugiaților afgani în țările vecine, acestea iau măsuri draconice de întărire a securității granițelor pentru a opri afluxul.

Țările vecine Afganistanului iau măsuri urgente de întărire a securității granițelor la frontieră și se pregătesc să trimită trupe pentru a opri așteptata explozie a numărului de refugiați.

Turcia definitivează zidul început în 2017

Turcia, de exemplu, își extinde rapid zidul de trei metri înălțime pe care a început să-l construiască în 2017 de-a lungul frontierei sale de peste 330 de mile cu Iranul. Se șucrează inclusiv la amenajarea unor șanțuri și montarea de camere termice. Se ia în considerare și trimiterea de trupe suplimentare. Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat încă de luna trecută că Turcia se confruntă cu un val de imigrație afgană din ce în ce mai intens care vine din Iran.

Agenția Nikkei susține că, după toate aparențele, guvernele din regiune fac tot posibilul pentru a bloca valul de refugiați: „Guvernele de la Islamabad, Ankara și Teheran au consolidat restricțiile la frontieră în așteptarea sutelor de mii de oameni care fug de noul regim de la Kabul”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Iranul trimite refugiații înapoi

Așa cum s-a demonstrat în anii trecuți, prima oprire a afganilor în drumul lor spre Occident este Iranului, care are o frontieră de peste 570 de mile cu Afganistanul. Această graniță a fost închisă tuturor afganilor începând cu 18 august. Mai mult, unele ziare iraniene anunță că autoritățile iraniene trimit înapoi afganii pe care îi prind pe teritoriul țării lor. În plus, „armata pakistaneză susține că a închis toate punctrele de trecere, oficiale și neoficiale dintre Pakistan și Afganistan, deși mass-media internă vorbește despre un trafic puternic de persoane peste graniță”, scrie Nikkei. Reticența sau refuzul de a permite accesul unui număr mare de refugiați este larg răspândită. În unele cazuri - Turcia este un astfel de exemplu - încuviințarea intrarii imigranților poate avea un cost electoral uriaș pentru politicienii care se află la putere, susține Nikkei.

Se așteaptă ca Turcia să simtă prima șocul valului de refugiați afgani, având în vedere faptul că este de ani buni placa rurnantă a imigrației afgane spre Europa. Și asta nu e tot. Numai în ultimul deceniu, aproximativ 600.000 de afgani s-au stabilit în Turcia,

Unele țări din regiune cu mai interese în Afganistan au oferit un ajutor limitat refugiaților. Emiratele Arabe Unite, de exemplu. au fost de acord să găzduiască și pe termen scurt 5.000 de afgani care urmează să plece în alte țări .

O altă țară implicată în reconstrucția Afganistanului în ultimele două decenii este India, care găzduiește peste 15.000 de refugiați afgani. În martie 2021, din total de 41.315 refugiați și solicitanți de azilt înregistrați la UNHCR India, afganii au format al doilea grup ca mărime, cu 37% din cereri, scrie zerohedge.com.

Cu alte cuvinte, declarațiile internaționale de simpatie la adresa refugiaților afgani nu se materializează în niciun fel, rămânând un simplu exercițiu retoric, dacă nu chiar un mod de a promova interese politice și de afaceri.