Portretul lui Niculae „Ficăţel” Bădălău, de la subinginerul care fura cu dubla la ministrul Economiei

Portretul lui Niculae „Ficăţel” Bădălău, de la subinginerul care fura cu dubla la ministrul Economiei

Condamnat și implicat în tot felul de daravele politice sau juridice, senatorul PSD de Giurgiu este de ieri membru CSAT.

Noul ministru al Economiei, senatorul PSD Niculae Bădălău, zis şi „Ficăţel” în circumstanţe pe care le vom elucida în continuare, a devenit odată cu dobândirea portofoliului ministerial şi membru de drept al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Asta în condiţiile în care nu ar putea să se angajeze în nicio structură militară din România din cauza unei condamnări suferite în ultimii ani ai comunismului.

E drept că amnistia i-a şters cazierul judiciar, din acest punct de vedere fiind „curat”, însă cazierul operativ, la care au acces doar anumite instituţii ale statului, rămâne neschimbat toată viaţa unui om.

Or, când e vorba de accederea în structurile militare, instituţiile consultă cazierul operativ, nu pe cel judiciar, de aici şi concluzia că prezenţa lui Bădălău în CSAT este încă un paradox românesc.

Ne puteți urmări și pe Google News

Merită menţionat şi că industria de apărare a ţării este în acest moment în subordinea Ministerului Economiei, iar discuţiile privind trecerea ei la MApN sunt blocate de ceva vreme.

 

Patru saci de 12 duble din pătul

Conform dosarului nr. 108 din 1988 de la Judecătoria Bolintin Vale, Niculae Bădălău era pe atunci un tânăr subinginer la Întreprinderea de Contractare şi Achiziţionare a Produselor Agricole (ICAPA) Giurgiu. Dar să cităm din sentinţa de condamnare la un an de închisoare la locul de muncă pentru furt din avutul obştesc: „În ziua de 13.01.1988, inculpatul Bădălău Niculae, subinginer la ICAPA Giurgiu, profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de recepţie Malu Spart, care serveau masa de prânz, a sustras patru saci de grâu în greutate de 12 duble dintr-un pătul pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru cu autoturismul Dacia 1300 nr. 3-B-6440 proprietatea sorei sale, vânzându-l acestuia cu suma de 1.200 lei.

De menţionat că anterior inculpatul Bădălău Niculae mergând la domiciliul inculpatului Gheorghe Dumitru de la care a cumpărat un curcan cu suma de 400 lei a acceptat rugămintea acestuia din urmă de a-i procura nişte grâu pentru păsări de la Baza de recepţie Malu Spart unde lucra. (…) Prejudiciul cauzat de inculpatul Bădălău Niculae în sumă de 2.570 lei a fost recuperat integral prin restituirea grâului sustras”.

Un element tânăr

Pentru a obţine o condamnare cât mai mică, avocatul lui Bădălău a adus mai multe argumente: „Inculpatul a recunoscut fapta, iar prejudiciul este foarte mic - 2.570 lei, pe tot parcursul a avut o pozitie sinceră, este foarte tânăr și are un copil minor”.

Decizia judecătorilor a fost influenţată şi de soţia Rodica Bădălău, care a cerut tovarăşului preşedinte al Judecătoriei Bolintin să dispună punerea în libertate a soţului ei, care era arestat, întrucât „prejudiciul cauzat avutului obştesc este modic, 2.500 de lei, şi a fost îndată acoperit; inculpatul este un element tânăr, 27 de ani, şi până în prezent nu a mai fost judecat sau condamnat; inculpatul a recunoscut de la început fapta, a regretat-o, ajutând astfel la soluţionarea urgentă a cauzei”.

 

Ficăţel” să-i rămână numele

Procurorii DNA dispuneau, în octombrie 2013, începerea urmării penale faţă de senatorul Niculae Bădălău, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă, raportat la faptul că ar fi apărat interesele unei societăţi comerciale implicate în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcţii în instituţiile de stat din judeţul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA). Potrivit procurilor DNA, Niculae Bădălău apăra interesele lui El- Khoury Elias, unul dintre acţionarii Avicola Mihăileşti.

Drept răsplată,la sfârşitul lunii mai 2013, El- Khoury Elias i-ar fi dat plocon, printr-un intermediar, lui Bădălău 200 pulpe de pui, 200 bucăţi piept de pui şi 20 kg ficat de pasăre. Produsele au fost folosite pentru petrecerea electorală organizată de Niculae Bădălău la restaurantul său din oraşul Bolintin Vale. De atunci a fost poreclit Ficățel.

 

Ales în unanimitate

Senatorul Niculae Bădălău era ales cu unanimitate de voturi, în cadrul CEx al PSD din decembrie 2016, în funcţia de preşedinte executiv al partidului, deşi era urmărit penal pentru trafic de influenţă deoarece ar fi oferit bani unei procuroare să îi închidă un dosar de spălare de bani. Tot la finele lunii decembrie 2016, Bădălău a fost desemnat de către PSD vicepreşedinte al Senatului României, acesta devenind prim-locţiitor al preşedintelui Călin Popescu Tăriceanu.

 

Subinginer, inginer, licenţiat în drept, doctor în economie şi autor despre corupţie

Este absolvent al Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare (1985) şi al Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” - Inginerie şi Management Agroturistic (2002). În 2006 a obţinut un masterat în Guvernare modernă şi dezvoltare locală, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Bucureşti, un al doilea în Management public, la ASE, în acelaşi an şi un altul în Conducerea securităţii şi apărării naţionale, la Colegiul Naţional de Apărare, în 2005. În urma studiilor desfăşurate în perioada 2004-2008, Niculae Bădălău este şi absolvent al Facultăţii de Drept la Universitatea Bioterra.

În 2013 a devenit doctor în Ştiinţe Economice/ Domeniul Management, principala disciplină studiată fiind, conform CV-ului, „Managementul Administraţiei Publice. Strategii de Modernizare”. În CV nu precizează la ce instituţie a obţinut titlul de doctor. Bădălău are mai multe lucrări publicate, printre acestea numărându-se şi cea privind „Corupţia în administraţia publică - Corupţia şi descentralizarea în administraţia publică locală”.Potrivit CV-ului, Bădălău cunoaşte bine limba engleză şi foarte bine limba franceză.

Cadoul lui Ceauşescu de ziua sa şi precizăriile noului ministru

Cazul Bădălău a fost prezentat în presa vremii alături de cel al unui inginer zootehnist din județul Dolj, care furase 12 purcei de la ferma unde lucra.

Niculae Bădălău nu a făcut nici o zi de închisoare, ci a fost doar arestat două săptămâni. În ziua în care i se pronunţa sentinţa, pe 26 ianuarie 1988, Nicolae Ceauşescu împlinea 70 de ani , ocazie cu care a dat Decretul nr. 11/1988, prin care a amnistiat toate infracţiunile pentru care se aplicase pedeapsa cu închisoare până la zece ani inclusiv.

În baza amnistierii faptei, Bădălau nu a avut cazier, iar datorită acestui lucru, a putut să fie in 2001 - 2003 subprefect al judeţului Giurgiu, în 2003 - 2004, prefect de Giurgiu, iar din 2004, deputat.

 

„Tot Bădălau rămân”

Întrebat atunci dacă e adevărat că a fost arestat în perioada comunismului pentru furt, iniţial Bădălau a negat, dar pus în faţa probelor şi-a schimbat pozitia: „Singurul lucru care mă face să candidez din nou sunteţi dumneata şi gasca de derbedei din spatele dumneavoastră. O să candidez şi o să câştig din nou alegerile, chiar şi prin vot uninominal. Tot Bădălau rămân”. Adrian Năstase, cel care, ca premier, l-a promovat politic pe Bădălău, numindu-l subprefect, iar apoi prefect de Giurgiu, declara că nu a ştiut despre condamnarea acestuia.

Altădată, legat de condamnarea sa, Bădălău puncta: „Există o decizie în urma recursului meu și de aceea vă pomeneam de prezumția de nevinovăție, care recurs s-a casat. Deci, am fost achitat de acea instanță. Dar adevărul se dă pe jumătate. Eu sunt de acord cu severitate în a analiza un om politic, dar nu cu nedreptate. Și aici e vorba de nedreptate, nedânduse și decizia care a urmat recursului meu”.

Acuzaţiile ANI

În 2009, noul ministru al Economiei a fost acuzat de Agenţia Naţională de Integritate de spălare de bani şi fals în declaraţii. El era suspectat că a făcut nişte tranzacţii imobiliare în neregulă, ce i-au adus în conturi peste trei milioane de euro. Inspectorii ANI au declanşat o anchetă în urma căreia au sesizat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată. Ulterior, a fost cercetat de DIICOT, dar acuzațiile nu au fost dovedite.

Însă în 2012, Bădălău a fost cercetat penal pentru prejudicierea statului cu 500.000 de euro, prin neplata TVA la tranzacţionarea unui teren de 130 de hectare din Giurgiu. În acest caz, instrumentat de DIICOT, Bădălău era urmărit penal încă din 2009, pentru spălare de bani, la sesizarea ANI. Dosarul penal de spălare de bani al lui Niculae Bădălău a fost „plimbat” între DIICOT şi DNA, fiecare declinându-şi competenţa, iar în cele din urmă, DIICOT a decis, în 7 martie 2012, să dispună neînceperea urmăririi penale faţă de Niculae Bădălău, de soţia acestuia Rodica Bădălău şi faţă de Nina Zanfir (fostă Pavel), pentru infracţiunea de spălare de bani, scria „Gândul”.

 

Încăierarea de la nuntă

În septembrie anul trecut, Bădălău, preşedinte executiv al PSD, era acuzat de deputatul liberal Anton Marin că l-ar fi lovit, când cei doi participau la o nuntă. „Nu ştiu de la ce a pornit, nu ştiu ce a avut cu mine. Eu nu am zis nimic. Totul a durat trei minute. Eram la nuntă, s-a repezit la mine, m-a înjurat de măicuţa mea, m-a ameninţat şi a culminat venind la noi şi mi-a dat un pumn, aşa, un pod de palmă în gură. Nu ştiu dacă era beat sau nu, pentru că eu abia ajunsesem la nuntă şi nu apucasem să beau nicio gură de apă”, declara, pentru Mediafax, Marin Anton.

„Am participat la un eveniment fericit, la care băiatul meu a fost naş. Pur şi simplu, nu am avut decât un schimb de replici cu domnul Marin Anton. Nu înţeleg de unde Dumnezeu a ieşit toată povestea asta. Nu sunt de acord cu violenţa, detest violenţa, consider că dialogul e calea prin care se pot rezolva lucrurile şi sunt stupefiat de ce se spune. Erau 500 de martori, Dumnezeule, era o petrecere. Nu l-am lovit pe Marin Anton, nu sunt un om violent. Detest violenţa”, replica Niculae Bădălău, la Antena 3.

Preşedintele CJ Giurgiu, Marian Mina, susţinea, într-o postare pe pagina de Facebook, că acuzaţiile, aduse de Anton Marin preşedintelui executiv al PSD, nu sunt adevărate.

 

Spargerea care l-a lăsat fără permisul de armă

Casa lui Niculae Bădălău din Bolintin Vale a fost spartă în urmă cu câteva săptămâni. Hoţii i-au furat 500 de euro şi 1.500 de lei din borsetă, 16 ceasuri, o verighetă, un lănţişor de aur, un pistol Beretta şi un încărcător cu 16 cartuşe. „Soţia mea şi fiica sunt efectiv traumatizate. Le e teamă. Dormeam la etaj şi cineva a stat 20 de minute la parter, în casă, cu noi acolo. Se putea întâmpla orice. (Uşa - n.r) nu a fost spartă, a fost descuiată cu cheie. Culmea, aveam o cheie pe interior. În acest moment, fiica mea nu doarme singură, la 20 şi ceva de ani”, a spus Niculae Bădălău. El a fost amendat cu 5.000 de lei pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi i-a fost anulat permisul de port armă.

 

Averea

Conform declaraţiei de avere depusă la începutul lunii ianuarie 2017, Niculae Bădălău are bijuterii de aur alb, galben şi diamante, dobândite în 1993, în valoare de 25.000 de euro şi tablouri dobândite în anul 2009 în valoare de 12.000 de euro.

Totodată, în 2006 a cumpărat o motocicletă Yamaha. Are un teren în Ogrezeni, judeţul Giurgiu, primit moştenire în anul 2003, cu o suprafaţă de 1,28 ha. În Bolintin Vale are două terenuri, obţinute prin cumpărare, unul în anul 1995, cu o suprafaţă de 0,034 ha, un altul cumpărat în 2001, cu o suprafaţă de 0,27 ha. Ambele terenuri sunt cumpărate 50%- 50% de Niculae Bădălău şi Rodica Bădălău.

Mai are un teren în Sectorul 1, Bucureşti, achizionat alături de Rodica Bădălău, cu o suprafaţă de 2820 mp. În ceea ce priveşte clădirile, are una dobândită prin moştenire în Ogrezeni, în anul 2004, de 441 mp şi o alta construită în 2003, în Bolintin Vale, cu o suprafaţă de 863,32 mp. Ambele construcţii sunt deţinute împreună cu Rodica Bădălău.

Liderul PSD Giurgiu are un credit deschis în 2011, în valoare de 20.107 euro, are numerar casă 6.500 euro şi un alt credit făcut în anul 2016, deschis la sucursala BCR Bolintin Vale, în valoare de 6.815 euro. Niculae Bădălău a oferit împrumut suma de 204.700 de Ron către S.C. General Building International S.R.L.

Venitul anual încasat de senatorul Niculae Bădălău este de 95.196 de Ron, potrivit declaraţie sale de avere, iar soţia sa, Rodica Bădălău are un venit anual de 29.834 de Ron, aceasta fiind cadru didactic la Şcoala Malu Spart.

 

Fidel partidului

Născut la 8 decembrie 1960 în localitatea Ogrezeni, judeţul Giurgiu, Niculae Bădălău. este membru al PSD din anul 1991 fără întrerupere. El şi-a început activitatea politică în anul 1991 în organizaţia PSD din localitatea Bolintin Vale, judeţul Giurgiu, unde a deţinut funcţia de preşedinte până în anul 2001, când a devenit vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a PSD, iar din anul 2004 a devenit preşedinte al organizaţiei judeţene a PSD. De la începutul vieţii politice a avut activitate neîntreruptă în PSD şi nu a migrat în nicio perioadă către alte partide. S-a specializat, pentru a da bine în viaţa politică, la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administraţie — Facultatea de Administraţie Publică — Masterat — “Guvernare modernă şi dezvoltare locală”; Academia de Studii Economice Bucureşti — Masterat — „Management public”; Academia Militară Bucureşti — Colegiul Naţional de Apărare.

 

„Nu e petrecere la români dacă nu ai bere şi manele”

Bădălău a intrat în atenţia presei şi la sfârşitul lunii august, după evenimentele din 10 august din Piaţa Victoriei, când deputatul USR Adrian-Claudiu Prisnel a publicat pe pagina sa de Facebook o înregistrare video de la o nuntă în care un cântăreţ de manele urează sănătate „pentru naşul Nicu Bădălău şi pentru tot PSD-ul”, înainte de a cânta o melodie cu versurile „să vină Diaspora, că noi ne p...m pe ea”. Bădălău a confirmat atunci, pentru Mediafax, autenticitatea imaginilor, dar a precizat că dezaprobă mesajul transmis. Acesta a spus însă că „nu e petrecere la români dacă nu ai bere şi manele”.

 

Activitatea profesională

984-1985 - şef punct lucru Şantierul I.F. Bolintin Vale

1985-1987 - şef lot Şantierul I.F. Grădinari

1987-1991 - diriginte Şantierul ICAPPA Giurgiu

1991-2000 - administrator unic SC N.B.G. - SRL Bolintin Vale

2001 - 2003 - subprefect - Prefectura Giurgiu;

2003 - 2004 - prefect - Prefectura Giurgiu.

Din 2004 – parlamentar

De ieri - ministru