Nu s-a încheiat bine sezonul ciclist 2008 şi Le Tour de France 2009 e pe toate buzele.
Miercuri 22 octombrie, Christian Prudhomme, directorul Turului, a prezentat la Palatul Congreselor din Paris traseul şi regulile de disputare ale ediţiei de anul viitor. Încă din vară circulau primele informaţii despre Turul 2009. Pe 4 iulie Lance Armstrong anunţa la Monaco (de unde va porni caravana un an mai târziu, zi cu zi) că are de gând să participe din nou. Intenţia lui a tulburat apele. Recordmenul absolut al Turului Franţei are 37 de ani. Chiar în ziua lansării de către Prudhomme a proiectului, Armstrong îşi diminua singur la jumătate şansele revenirii. Cauza n-ar fi nici vârsta, nici lipsa de pregătire, ci sentimentul că nu e binevenit în Franţa. De altfel, Prudhomme a comentat destul de acru revenirea: „Prezenţa lui nu e nici bună, nici rea. E un personaj în afara normei, dar la plecarea în cursă, toţi cicliştii se află pe aceeaşi linie“. Franţa e singura ţară în care Armstrong nu e iubit.
Ediţia 2009 are câteva particularităţi remarcabile: nu mai mult de trei etape consecutive de plat, o etapă din trei pe munte, reapariţia contracronometrului pe echipe, un traseu absolut inedit. Cursa pleacă din Principatul Monaco şi, trecând prin cinci ţări, urmează conturul golfului până la Barcelona, ca să urce apoi prin Pirinei spre nord şi de acolo spre est, până în munţii Vosgi, apoi din nou spre sud prin Alpi, debuşând în penultima etapă pe Mont Ventoux. Un avion îi duce pe ciclişti pe Montereau-Fault-Yonne, ca să încheie Turul pe Champs-Élysées, ca în fiecare an. Cum se vede, un traseu răsucit, ca niciodată. Marea noutate e Mont Ventoux.
În 1336 Petrarca îl urca, având sub braţ Confesiunile Sf. Augustin, în cea dintâi excursie montană consemnată istoric, dacă nu punem la socoteală incursiunea militară a elefanţilor lui Hannibal. 672 de ani după Petrarca, iată, cicliştii vor parcurge aceleaşi poteci (devenite şosele), mai atenţi la pedalele bicicletelor decât la peisaj, tot aşa cum poetul italian era cu gândul la cartea de care nu se despărţea şi nu cu privirea aţintită asupra locurilor. Întâmplarea din secolul 14 se cuvenea menţionată dat fiind că Turul Franţei e şi o invitaţie la turismul cultural. În 2009 el ne va purta prin Barcelona lui Gaudi, Colmarul lui Grünewald şi Annecy-ul lui Wilde (contracronometrul individual în jurul lacului), ca să menţionăm numele cele mai mari.