Chiar dacă nu a auzit sfaturile de viață pe care soțul ei i le dăduse tânărului avocat Timotei Apostol, Mirabela s-a bucurat, fără să știe, de învățăturile maestrului Aurel Tomescu.

Fire introvertită, ușor complexată din pricina originilor umile, Timotei se arătase contrariat de îndemnul pe care îl primise:

- Nu aș putea niciodată să profit financiar de o femeie, maestre! Ar fi sub demnitatea mea!

- Află prietene că demnitatea nu are ce să caute in discuțiile despre femei. Vei fi doar un prost de care vor profita femeile din toate punctele de vedere – financiar, moral și fizic. Iar tu, dragul meu, în afară de tinerețe și o decență exagerată, nu vei avea prea multe de oferit. Scara socială nu se urcă cu buzunarele îngăurite și cu mațele țipând de foame. Nu, nu, nu. Îți trebuie îndrăzneală și cinism. Indrăzneala de a-l ironiza pe bărbatul căruia i-ai furat femeia și cinismul de a-i da sfaturi cum să și-o ia înapoi după ce tu te-ai săturat de ea.

Cina petrecută în casa familiei avocatului Aurel Tomescu fusese una cât se poate de agreabilă. Dacă nu l-ar fi chinuit o puternică indigestie cauzată de alergia pe care o avea la pește, Timotei s-ar fi declarat mulțumit.

Dar, fără să realizeze, tocmai această sensibilitate alimentară îi schimbase viața. Mirabela, pricepută în diagnosticarea precoce a oricărei afecțiuni, a remarcat în timpul cinei că fața lui Timotei începea să se umfle și mici pete roșiatice îi coloraseră obrajii și gâtul. Băiatul simțea o fierbințeală cumplită în stomac și respirația i se îngreuna cu fiecare înghițitură de mâncare.

- Te simți bine? L-a întrebat Mirabela. Parcă ai avea o alergie, ești roșu tot.

- N-am nimic, a răspuns Timotei neconvingător.

Doamna s-a ridicat și i-a pipăit fruntea – sudori reci de transpirație dădeau alarma că organismul e în pericol. Timotei s-a prăbușit cu capul în farfurie și a rămas fără suflare.

- Cheamă ambulanța! Țipa Mirabela. Nu-l vezi că moare ?

N-a murit, dar seara aceea avea să-l lege până la moarte de cea care-i salvase viața. Tinerețea lui și priceperea Mirabelei în acordarea primului ajutor l-au ținut viu până la venirea medicilor.

- Prostuțule, de ce nu mi-ai spus că ești alergic la pește? Voiai să mori doar ca să-mi faci mie plăcere? îl certa Mirabela a doua zi, când venise să îl viziteze la spital.

- Nu știam cum să vă spun că nu mănânc sushi. Eram prima dată în casa maetrului și mi s-a părut nepotrivit să refuz invitația la cină. Îmi pare rău că v-am creat probleme.

- Probleme ți-am creat noi care aproape te-am omorât, i-a răspuns femeia, mângăindu-i obrajii. Mulțumesc lui Dumnezeu că ești bine. Mi-a promis doctorul că te externează azi. Am hotărât cu Aurel să te ducem la noi acasă până te pui pe picioare.

- Nu se poate așa ceva, este prea mult. Merg la mine, nu vreau să vă deranjez mai mult decât am făcut-o deja.

- Măcar atât putem face pentru tine. Nu accept un refuz.

În mod clar cineva conspira ca Timotei și doamna Mirabela să se afle cât mai aproape unul de celălalt.

- Nu se va supăra maestrul că lipsesc toată săptămâna de la birou? a întrebat-o Timotei.

- Aurel mi-a transmis că vei primi o mărire de salariu, așa că nu-ți face griji. Te prețuiește mult, să știi.

Drept mulțumire, tânărul avocat Timotei Apostol a căzut pradă farmecelor doamnei Mirabela. În cele șapte zile de convalescență în casa avocatului Aurel Tomescu, a descoperit că dragostea unei femei este cel mai bun remediu. Fără să-și propună acest lucru, începea să pună în practică lucrurile pe care maestrul i le înșiruise în noaptea aceea în care vorbiseră ca între bărbați : ,,fă-ți o amantă, două, trei, dacă te țin curelele și profită cât poți de ele,..

Mirabela era întruchiparea perfectă a femeii pe care trebuia să o cucerească- avea un soț foarte bogat care o ignora, era destul de frumoasă, neglijată, plictisită și dornică de plăceri interzise.

- Ei, băiete, te simți mai bine? Când pleci din casa mea? L-a întrebat în glumă avocatul Aurel Tomescu.

- Chiar astăzi, maestre. Aș fi plecat mai devreme, dar doamna Mirabela s-a împotrivit.

- Ai face bine să o asculți. Dacă nu era ea, acum îți mâncam coliva de șapte zile. Mâine te aștept la birou, avem treabă.

Și-au luat rămas bun, dar Timotei a rămas în casă ca să-i mai dezonoreze o dată patul conjugal celui care fusese atât de bun cu el.

- Știi că nu am mai avut nicio migrenă de când ești la noi? I-a mărturisit Mirabela, în timp ce îl umplea de sărutări. Ce mă fac fără tine? Unde ne vom întâlni de mâine încolo?

- Habar n-am, i-a răspuns sec Timotei. Stau la o mătușă, nu te pot primi la mine.

- Răule, sper că nu vrei să mă părăsești! Acum că te-am făcut bine, te duci să-ți găsești o avocată tânără și mai frumoasă ca mine, nu-i așa ?

- Mirabela, tu ești obișnuită cu luxul. Eu nu-ți pot oferi așa ceva, i-a răspuns bărbatul cu o tristețe teatrală. Sunt doar un băiat de la țară, care locuiește pe la rude miloase.

- Banii nu sunt o problemă. Tu trebuie doar să mă iubești. De restul mă ocup eu.

- Pentru tine nu sunt o problemă, dar în acest moment eu nu am niciun ban în buzunar.

Timotei își jucase magistral rolul.

Maestrul ar fi fost mândru. Parcă îi era și ciudă că nu-i poate povesti cât de îndrăzneț și cinic devenea. A plecat cu promisiunea că se vor revedea și că o va iubi pe Mirabela ca un nebun. Un nebun sărac.

- Voi căuta un apartament cât mai aproape de birou ca să poți ajunge ușor. Uite, ia niște bani de buzunar. O să-i reamintesc lui Aurel să-ți mărească salariul.

Mirabela s-a ținut de cuvânt. Găsise un apartament la două străzi de biroul soțului ei, dar ce nu face o femeie când dragostea îi întunecă judecata? Timotei, romantic, pasional, tânăr, o urca pe culmile cele mai înalte ale fericirii. Îi promitea iubire eternă, iar ea îl credea, convinsă fiind că amândoi simt la fel.

Într-o zi, când o știa plecată din țară pentru câteva zile, a avut îndrăzneala de a veni acasă cu o altă femeie. O fostă clientă al cărei divorț tocmai se terminase, lăsând-o pe aceasta cu o sumă foarte mare de bani. Timotei își pregătise terenul din timp, dar nu acționase până ce nu avusese certitudinea că doamna îndeplinea criteriile lui de exigență – era bogată.

- Petra Istodor e o partidă bună, acum că s-a terminat procesul, îl încurajase maestrul Anton Tomescu. Vezi, nu care cumva să o iei de nevastă, nu uita ce te-am învățat. Promite-i, amăgește-o și las-o.

Timotei a zâmbit, dându-i de înțeles că deja avea un plan pe care-l pusese în acțiune. Maestrul l-a privit cu mândrie:

- Așa te vreau! Ce n-aș da să mai am anii tăi.

Petra Istodor, cu libertatea redobândită și cu un cont plin în bancă, a acceptat numaidecât propunerile tânărului avocat care fusese alături de la ea până la sfârșitul procesului:

- Vreau să mă revanșez față de tine mai mult decât plătindu-ți onorariul.

Propunerea ei era mult prea insinuantă și categoric de nerefuzat.

Numai că Timotei se lăcomea, nedorind să renunțe la Mirabela, prima lui cucerire. Îi plăcea să o amăgească, îi cerea lucruri absurde, era viclean și prefăcut, dar mereu o făcea cu vorbe frumoase și îmbrățișări.

- Divorțează de el, i-a spus într-o zi. Divorțează și mărităte cu mine. Îi luăm jumătate din avere și nu mai trebuie să muncesc toată viața.

Din ochii Mirabelei au țâșnit lacrimi de fericire:

- Chiar vrei să ne căsătorim?

Timotei nu se așteptase la un asemenea răspuns și o privea mut, negăsindu-și cuvintele.

- Va trebui să mă ajuți cu partajul, eu nu mă pricep, se entuziasma Mirabela.

- Stai puțin, iubito, nu te grăbi. Lucrurile astea trebuie gândite până la cele mai mici detalii. Soțul tău este un avocat foarte abil și cu multe relații.

- Nu-mi pasă. Sunt atât de emoționată și nerăbdătoare, încât aș pleca fără să-i cer vreun ban.

- N-am să te las să faci asemenea prostie, s-a răstit Timotei, nervos de lejeritatea cu care femeia era dispusă să renunțe la avere pentru dragostea lui.

S-au despărțit cu promisiunea că în curând vor fi împreună pentru totdeauna. Mirabela era în al nouălea cer, dar trebuia să coboare de acolo și să revină cu picioarele pe pământ. Era conștientă că Aurel nu va accepta divorțul fără explicații, iar ea nu era dispusă să i le dea.

Timotei, în schimb, cântărinduși planurile cu cinismul de care începea să dea dovadă, se vedea cheltuind milioanele maestrului în locuri la care doar visase până atunci.

Singura chestiune care îl încurca era promisiunea pe care i-o făcuse Mirabelei că o va lua de soție.

Dar nimic nu îl împiedica să o părăsească după ce va fi pus mâna pe avere. Iar cum femeile sunt firi sensibile si fragile când vine vorba de sentimente, Mirabela s-ar fi putut ușor sinucide în situația unei despărțiri.

Timotei și vedea titlurile ziarelor – „Fosta soție a avocatului Aurel Tomescu s-a sinucis după ce a fost părăsită de amantul pentru care divorțase”.

Gândurile i-au fost întrerupte de o bătaie în ușă. Cine să fie? În afară de Mirabela și de Petra Istodor nimeni nu știa unde locuiește.

- Cine e? a întrebat prudent.

- Sunt eu, Petra, deschide.

- Ce-i cu tine aici? De unde știai că sunt acasă? Te-a văzut cineva intrând?

- Te-ai îngălbenit la față de parcă aș fi stafie! Fii pe pace, nu m-a văzut nimeni. În schimb eu am văzut ieșind de la tine o femeie și, dacă nu mă înșel, este soția avocatului Aurel Tomescu. Greșesc?

- N-ai văzut bine, era o clientă.

- O cunosc prea bine pe doamna Tomescu, dragul meu. Dar nu e problema mea, în fond. Bănuiesc că nu e ceva serios între voi, nu?

- Firește, e soția maestrului meu, ce-ți veni? Gândul meu e doar la tine, știi doar.

- Știu și tocmai de asta voiam să-ți propun ceva. E o nebunie, dacă mă refuzi, nu mă supăr.

- Spune.

- Vreau să te muți la mine. Stau singură într-o casă imensă.

Ideea nu era rea deloc. În felul acesta putea evita neplăcerea ca cele două femei să mai dea nas în nas.

- Cred că m-am îndrăgostit de tine iremediabil, i-a răspuns Timotei, cuprinzând-o în brațe.

Dacă n-aș ști cât ești de scârbită de ideea unei căsătorii, aș îngenunchea chiar acum și te-aș cere de soție.

- Să știi că aș accepta dacă ai face-o.

Două propuneri de căsătorie în aceeași zi și ambele primite cu bucurie! Pentru Timotei era prea mult.

Juca un joc periculos și începea să nu-i mai urmeze sfaturile maestrului Aurel Tomescu. Ce-l apucase să le vorbească de măritiș celor două femei? Nici el nu-și putea explica. O făcuse mai mult din curiozitate, iar acum nu știa cum să se eschiveze. Nu-și dorea să renunțe la niciuna dintre ele, mai ales că perspectiva îmbogățirii rapide începea să prindă contur.