Avem, pe de o parte, agricultorii asupra cărora planează suspiciunea că sunt mânați de obsesia producțiilor record și care susțin că nu au nicio alternativă la neonicotinoide și, pe de altă parte, apicultorii exasperați că le mor albinele și că, în loc să-și valorifice producția de miere, investesc în biostimulatori pentru a-și regenera stupii. Situația din acest moment duce doar spre un final nefericit: România va ajunge în următorii ani fără apicultori și, deși acum mierea curge râuri, o vom importa din alte țări.

Efectul

Argumentele pro sau contra pesticidelor neonicotinoide curg și de o parte, și de alta. Agricultorii explică faptul că nu există o legătură directă între pesticide și moartea albinelor, în timp ce apicultorii susțin că neonicotinoidele sunt niște otrăvuri care acționează în timp și care provoacă „Alzeheimeru-ul” albinelor. Din cauza acestor pesticide, susțin cei din urmă, albinele lucrătoare devin dezorientate când ies la cules de polen și nu mai găsesc drumul înapoi către stup. Epuizate, albinele sunt găsite moarte pe câmp. „Rățișoara porumbului”, insecta care ar distruge industria

Cu privire la faptul că Franța a interzis toate pesticidele neonicotinoide din cauză că aceastea otrăvesc albinele, Alina Crețu, inginer agronom și director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), ne-a declarat că, în lipsa acestora, culturile de porumb ar dispărea:

 

„Pot să vă spun care este realitatea din perspectiva fermierilor, din punct de vedere științific. Noi utilizăm niște medicamente pentru plante din cauză că avem o problemă cu culturile. În România, porumbul ocupă 2,5 milioane de hectare. Este cea mai importantă cultură și mai bine de jumătate din ea este afectată de un dăunător, numit Tanymecus (rățișoara porumbului). Acest dăunător ajunge pe plantă când este mică și o mănâncă. Este posibil ca azi să îți vezi porumbul, iar peste două zile cultura să dispară. În acest moment, în afară de tratamentul semințelor cu neonicotinoide, nu avem altă alternativă. Produse mult mai toxice, de-a lungul timpului, au fost scoase de pe piață, dar de fiecare dată au fost înlocuite cu altele. Nu poți să lași fermierul să piardă culturile. Vorbim de securitate alimentară, de veniturile fermierilor, de contribuții la taxe locale și naționale, vorbim de un sector foarte important pentru România. Acceptăm să ni se scoată un produs, dar să avem un înlocuitor. Acum, ni se spune foarte clar că ni se ia acest tratament și că… Mai vedem când o să găsim ceva! Legislația europeană este dată sub influența organizațiilor de mediu. Dacă noi n-avem acest tratament, ne dispare cultura. S-a decis ca, din această primăvară, să fie interzise în toată Europa, pe principiul precauției, care din punctul nostru de vedere face foarte mult rău. Suntem de acord cu reguli, să fim mai prietenoși cu consumatorul european, dar nu e normal să lași fermierul descoperit. Am făcut un studiu, pe 3 ani, în care am pus toate variantele existente, alte medicamente, produse bio, metode alternative și nu am găsit o soluție care să fie pe jumătate la fel de eficientă precum neonicotinoidele. Din această primăvară sunt interzise peste tot. Ideea este că orice produs interzis în UE poate fi totuși utilizat, în baza unei derogări, dacă există o situație de urgență. Asta s-a întâmplat și în România. De aceea, încă le folosim. Au fost interzise din cauză că se consideră că polenizatorii sunt afectați de aceste pesticide, albinele nu se mai pot orienta și întoarce la stup. Sunt niște aberații! Tanymecus atacă porumbul și floarea soarelui, culturile sunt extrem de afectate. Nu înțeleg de ce se interzice și la porumb. Nu există un studiu real care să spună că există o problemă directă. Numărul de albine aproape s-a triplat în ultimii ani la noi”, susține Alina Crețu.

La polul opus, un cercetător demontează toate aceste afirmații.

Franța le-a interzis total!

Dr. ing. Eliza Căuia (foto), directorul de comunicare al Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură ne-a declarat că în urma proiectului de cercetare pe care l-a demarat a constatat că trei dintre aceste pesticide sunt foarte toxice:

„ În 2013, au fost interzise, pentru prima dată, trei tipuri de neonicotinoide pentru trei culturi diferite: imidacloprid, clotianidin și tiametoxam pentru rapiță, floarea soarelui și porumb. Iar acum, în 2018, la francezi, a fost interzisă folosirea acestor substanțe, indiferent de cultură. În România, însă, nu a fost respectată interzicerea pentru că Ministerul Agriculturii a notificat Uniunea Europeană că îndeplinește condițiile de autorizare de urgență – există o altă legislație la nivelul U.E., care prevede că aceste substanțe pot fi folosite dacă se îndeplinesc anumite condițiiadică este neapărat nevoie de ele pentru că nu se poate altfel. Apicultorii sunt afectați în fiecare an și este complicat să cuantifici în ce măsură. Noi am avut un proiect de cercetare și am constatat, în 2018, reziduuri de neonicotinoide și că trei dintre acestea sunt foarte toxice. Cele pe care le-am spus mai devreme. Analizele le-am făcut în două laboratoare europene acreditate, în Germania și în Franța. Din punct de vedere al consumului uman, am avut o singură probă de polen care a depășit pragul de patru ori. E vorba de o substanță care nu e interzisă: tiacloprid. Alternativele la pesticide nu sunt problema noastră. Ministerul a elaborat un ghid obligatoriu de măsuri alternative, integrate.

Aceste substanțe au un efect cumulativ, în timp, asupra albinelor. Devin disruptori endocrini, afectează producția de feromoni, de hormoni și reproducția, dar aceste efecte nu se observă imediat. Nu mor imediat albinele”, ne-a declarat dr. ing. Eliza Căuia.

 „Fermierii rămân fără mâini și picioare dacă nu folosesc neonicotinoidele”

Vicepreşedintele Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor (ICDPP), dr. Carmen Mincea (foto): „În primul rând, aceste substanțe sunt interzise în toată Uniunea Europeană. La votul care a avut loc ultima dată, 27 mai 2018, doar 7 țări au fost pentru continuarea utilizării lor, restul fiind împotrivă. Ca urmare, ele au fost interzise inclusiv în spațiile protejate, cu permisiunea ca până în 27 decembrie 2019 să poată fi utilizate în spațiile protejate. La Comisia Europeană am asistat la discuții cu mari specialiști, ei nu se confruntă cu dăunătorii pe care îi avem noi și din cauza cărora fermierii rămân fără mâini și picioare dacă nu folosesc neonicotinoidele. Dăunătorul inamic numărul unu este „rățișoara porumbului” (Tanymecus). România este cel mai mare producător de porumb și floarea soarelui, și nu trebuie să vă spun eu de ce Comisia Europeană, din ce considerente, care sunt în mod sigur politice și economice, a luat această hotărâre. Este normal ca NNI să omoare albinele. Doar sunt insecticide. Dar orice produs folosit conform indicațiilor producătorului va proteja albina. Ce-i doare pe fermierii români este faptul că aceste produse nu se mai pot folosi nici la tratamentul semințelor. Eu la acest tip de tratament mă voi referi. Insitutul pentru Protecția Plantelor a condus un proiect finanțat de Ministerul Agriculturii pentru a vedea ce se întâmplă în plantă, în miere, în polen și în albină cu reziduurile de NNI. Proiectul a fost făcut în colaboare cu Institutul de Apicultură. S-au recoltat probe, s-au trimis la analiză la trei laboratoare acreditate din Bulgaria, Germania și Franța. În probele analizate, doar în procent de 20% au fost reziduuri peste limita de detecție și nicio probă peste limitele admise la nivel european. Deocamdată! În prezent, fundația Academiei de Științe Agricole și Silvice lucrează la un proiect pentru continuarea acestor analize, iar pentru a avea rezultate edificatoare ne trebuie cel puțin 3 ani. Pe Europa nu o interesează să propună o alternativă pentru că nu se confruntă cu dăunătorii de la noi. În condițiile din Sudul și Estul țării, în acest moment, România nu are metode alternative!”, a explicat dr. Mincea. Faptul că nu există alternative, o minciună!

Întrebat cu ce probleme se confruntă apicultorii, președintele ROMAPIS (Federația Asociațiilor Apicole din România), Mircea Ciocan (foto) a răspuns că sunt într-o dispută permanentă cu Ministerul Agriculturii, care nu înțelege că nu moare întreaga colonie de albine, ci albinele lucrătoare.

„Fenomenul mortalității la albine este pregnant. Ca să înțelegeți: albina adultă, odată ce intră în contact cu substanțele din floare, nectar sau gutația plantelor (n.r. apariția picăturlor de apă pe frunze), se intoxică. Efectul nu este letal, albina nu moare imediat. NNI au un efect neurotoxic ce duce la pierderea simțului orientării al albinelor. Albina moare în afara stupului, neștiind să se mai întoarcă acasă. E un fel de Alzheimer al albinei. Asta se întâmplă cu toate albinele lucrătoare, fapt care duce la depopularea stupilor și imposibilitatea valorificării recoltelor de nectar. Suntem într-o dispută permanentă cu Ministerul Agriculturii, care nu vrea să înțeleagă că nu moare în integritatea ei colonia de albine, ci albinele lucrătoare, depopulând astfel stupul. El se regenerează, dar în permanență necesită din partea apicultorului intervenții de stimulare, hrănire, în loc să valorifice culesul și să facă producție. E în pierdere, pentru că trebuie să stimuleze albinele. Rămâne cu același efectiv, dar e in imposibilitatea de a valorifica culesul natural. Aici e marea problemă. Nu știu de unde se documentează agricultorii, dar în ciuda interzicerii acestor pesticide, Franța a înregistrat creșteri spectaculoase la recolta de porumb și floarea soarelui! Au același sol, aceeași dăunători! Deci e o idee falsă că numai și numai NNI ne salvează culturile. Ministerul susține că nu a scăzut numărul de colonii. Păi nu, pentru că apicultorii le regenerează încontinuu, în loc să facă profit. România are potențial de cules de până la 40.000 de tone de miere anual, iar noi valorificăm doar jumătate”, a explicat Mircea Ciocan. Această prezentare a situației devine și mai sumbră dacă, în câțiva ani, sătui de eforturi și lipsa profitului, apicultorii se vor lăsa de meserie, iar românii își vor comanda mierea de peste granițe, la prețuri de import.

 

Fost șef de la Monsanto: „Nu există o altă soluție!”

Stelian Fuia (foto), fost Ministru al Agriculturii, fost manager de dezvoltare a afacerii pentru grupul Monsanto din Europa Centrală:

„Neonicotinoidele sunt o grupă de pesticide sistemice. Acestea rămân în plantă o vreme îndelungată. Întrucât asigură o protecție pe termen lung, fermierii le folosesc foarte mult. La nivel european au fost în mare parte interzise, tocmai pentru că afectează populațiile de albine. Însă noi, cei din România și din bazinul Mării Negre, avem o mare problemă majoră la culturile agricole principale (porumb, floarea sorelui, sfeclă de zahăr) din cauza insectei numite „rățișoara porumbului” (Tanymecus dilaticollis). Sămânța se tratează cu un astfel de pesticid pentru a asigura protecție împotriva acestei insecte. Nu există o altă soluție. Iar fără un astfel de pesticid aplicat pe sămânță nu putem să avem o cultură agricolă. Ar fi o calamitate. Părerea mea este că acest tip de pesticid poate fi interzis, fără să afecteze foarte mult, pentru aplicarea în vegetație, dar ar trebui menținut în tratamentul semințelor pentru că este esențial. Dacă nu se găsește o altă soluție, producția agricolă a României este afectată întrun procent major. Pentru a scoate o moleculă nouă pesticidă sunt necesare sute de milioane de euro. Nu știu să vă spun ce au corporațiile străinile în cercetare. Fermierul român are nevoie de o opțiune pentru tratamentul semințelor agricole și, în același timp, trebuie să avem în vedere un echilibru între nevoia de hrană a populației și populația de albine. Europei îi este foarte ușor să interzică!”.

 

Producătorii substanțelor sunt Bayer şi Syngenta

Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a dat câştig de cauză Comisiei Europene (CE), care, în mai 2018, a decis să interzică folosirea a trei pesticide, începând cu 2019. Este vorba despre clothianidin, thiamethoxam şi imidacloprid. În baza unor cercetări ştiinţifice, s-a dovedit că aceste neonicotinoide ucid populaţiile de albine şi alţi polenizatori benefici. Astfel, CEJ a respins apelul înaintat de Bayer şi Syngenta, companiile producătoare.

 

Derogarea din 2017, pe jumătate neîntemeiată

În urma evaluării derogării date de Ministerul Agriculturii în 2017, EFSA, printr-o echipă de experți, a concluzionat următoarele: În cazul clotianidinei, imidaclopridului și tiametoxamului folosite pentru a proteja culturile de porumb împotriva Tanymecusului (rățișoara), derogarea nu este întemeiată științific. În cazul acelorași neonicotinoide folosite pentru a proteja culturile de rapiță împotriva puricelui negru (Phyllotreta atra), dar și a puricelui albastru (Psylliodes chrysocephala ), derogarea nu este întemeiată științific

 

Te-ar putea interesa și: