Comisia Europeană a lansat, joi, procedura de infringement în cazul României, Greciei și Irlandei, cu privire la neimplementarea în legislația națională a unei directive privind spălarea de bani.
Comisia Europeană a trimis astfel România, dar şi Grecia și Irlanda, în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor.
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a răspuns întrebărilor DC News și precizează că decizia Comisiei Europene de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene este un act procedural standard, realizat în cazurile în care un stat membru nu notifică instituției europene, în termen, actul normativ național care transpune, integral, actul legislativ european. ”Până la acest moment, Grefa CJUE nu a comunicat autorităților române o cerere introductivă depusă de Comisia Europeană. Redactarea și depunerea de către Comisie a acestei cereri la Grefa curții (sesizarea efectivă) este un act procedural diferit, ulterior ca localizare în timp aceluia al luării deciziei de sesizare efectivă a instanței europene. Pe baza unui calendar ferm de conformare, asumat de autoritățile române cu atribuții de reglementare în domeniul spălării banilor, Comisia Europeană poate decide amânarea sesizării efective a CJUE”, arată ministrul.
Negrescu mai precizează și care erau instituțiile ce aveau responsabilitatea de a implementa legislația: ”În scopul transpunerii integrale a Directivei 2015/849/UE, instituțiile responsabile la nivel național, respectiv Secretariatul General al Guvernului (SGG), Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și Ministerul Justiției (MJ) au elaborat și promovat proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor și finanţării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Proiectul în cauză, deplin compatibil cu actul legislativ european, a fost aprobat în ședința Guvernului României din data de 31.05.2018. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a realizat evaluarea juridică a proiectului de act normativ din perspectiva compatibilității cu dreptul Uniunii Europene, fiind consultat de către initiatorii proiectului în procedura de avizare ministerială și contribuind, prin propuneri concrete, la armonizarea legislativă completă a proiectului supus analizei cu directiva UE a cărei transpunere se urmărea”.