Guvernul intenționează să stabilească o cotă de doar 43% din impozitul pe venit redirecționat către bugetele locale, fără alocarea unor sume compensatorii.
Președintele Asociației Municipiilor din România, Robert Negoiță, și președintele executiv AMR, Ilie Bolojan, au atras atenția în privința intenției Guvernului.
„În acest an, municipiile au pierdut din cotele de IV (impozit pe venit) - cea mai importantă componentă a bugetului local - au pierdut aproximativ 26%. Este enorm de mult. Şi aşa primăriile aveau mari probleme cu finanţarea, şi aşa astăzi noi avem probleme foarte grave. Cu această subfinanţare nu se face altceva decât să se agraveze situaţia primăriilor în general şi a municipiilor în mod special. În programul de guvernare scrie ca 100% din IV să rămână la administraţia locală, aşa cum este normal de altfel. Trebuie neapărat să se îndrepte greşeala, nedreptatea care s-a întâmplat anul trecut şi să se refacă bugetele, prin creşterea cotei din IV, pe de o parte. Pe de altă parte, atâta vreme cât s-a decis ca veniturile constituite din IV să rămână la administraţia locală, considerăm că acel surplus trebuie împărţit între Consiliul Judeţean şi primării, în mod echitabil, în mod egal din punct de vedere procentual. Am înţeles că există o intenţie şi chiar ni s-a prezentat la Ministerul de Finanţe intenţia de a se da mai mult către consiliile judeţene şi mai puţin către primării. Considerăm că este profund în neregulă acest demers”, a declarat Robert Negoiță.
Negoiță a precizat că la nivelul consiilor judeţene există tendinţa de a aloca bani mai degrabă către localităţile mici.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Ni se spune că urmează să redistribuie Consiliul Judeţean, într-un soi de echilibrare bugetară. Or, aici, în mod special, municipiile au de pierdut, pentru că judeţele, în general, la redistribuire dau bani către comune şi sate şi foarte rar - şi mai mult deloc - către oraşele mari, pentru că spun că municipiile sunt oricum mai bine finanţate decât comunele, ceea ce este adevărat, dar cred că pe acest model condamnăm oraşele mari la subdezvoltare. De ce? Pentru că pur şi simplu aceste venituri, în proporţie de 75 - 80% sunt produse în oraşele mari. Ar trebui ca cea mai mare pondere a impozitelor care sunt plătite în oraşele mari să rămână acolo unde sunt plătite, pentru a ajuta la dezvoltare”, a mai spus el.
Și Ilie Bolojan a atras atenția asupra intenției Guvernului, precizând că daca va deveni realitate, acest lucru va reprezenta „un dezastru” pentru bugetele orașelor din România.
„Guvernele României, de toate culorile politice, până anul trecut au menţinut o stabilitate în ceea ce priveşte repartiţia banilor pentru autorităţile locale. (...) Era un procent din această categorie, de 41,75%, care se repartiza direct, din banii colectaţi de pe teritoriul unei localităţi, direct primăriei. (...) Impozitul pe venitul global era la data respectivă una dintre cele mai importante surse de venit ale autorităţilor locale din România, bani din care realizam principalele investiţii. Anul trecut s-a adoptat o măsură care a avut efecte dezastruoase asupra bugetelor noastre: diminuarea acestui impozit de la 16% la 10%. (...) În această situaţie, acest venit a fost diminuat cu 40%, ceea ce a însemnat o diminuare cu 40% şi a veniturilor noastre directe”, a declarat Bolojan.
Bolojan a atras atenţia asupra faptului că 20 de mari oraşe generează două treimi din PIB-ul României şi că o tăiere a bugetelor pentru investiţiile acestor municipii va duce la o încetinire a dezvoltării economice pentru întreaga ţară.
„Acest procent propus de Guvern este total inacceptabil. Propunerea pe care împreună cu Asociaţia Oraşelor am discutat-o şi am agreat-o este să se aprobe o cotă care să se repartizeze direct autorităţilor locale din această categorie de impozit, care să se apropie şi care să ne apropie de veniturile pe care le-am avut în anul 2017 şi aceasta reprezintă o cotă de cel puţin 60% din impozitul pe venit. (...) În mod cert, din punctul meu de vedere, există nişte estimări bugetare foarte optimiste care au fost făcute, care nu au fost dublate de realitate. Din datele pe care le avem noi, impozitul pe venit colectat anul acesta a scăzut cu 10% faţă de anul trecut. Faptul că Guvernul nu îşi gestionează corespunzător bugetele şi ne ia nouă banii pentru a închide bugetul de stat nu este culpabil unui primar sau altuia, care are nişte proiecte în curs”, a subliniat Bolojan.
Robert Negoiţă a apreciat că menţinerea unui astfel de mecanism de alocare a banilor este „profund incorect, distructiv, neproductiv” şi condamnă municipiile „la subdezvoltare”.
„Am avut discuţii şi cu conducerea Guvernului, şi cu cea formală şi cea informală, şi sper eu ca acest aspect să se rezolve şi să reparăm erorile care s-au întâmplat acum un an. (...) Am speranţe că lucrurile se vor rezolva. Altfel, ajungem într-un fiasco. Nu putem să condamnăm primăriile în general şi municipiile în special la dezastru. Avem mari probleme că intrăm în iarnă. Guvernul a venit să ne dea credite din trezorerie pentru termie. O să luăm credite anul ăsta, o să luăm credite anul viitor şi anul celălalt o să fim datori vânduţi. De ce? Pentru că ni s-au tăiat sursele de finanţare. Consider că e profund în neregulă să facem primăriile sclave ale Guvernului. Să vină primarii de la Oradea, de la Satu Mare, de la Suceava să stea cu căciula la Guvern. Au şi lucruri mai bune de făcut decât asta. Haideţi să le dăm autonomia locală care e garantată în Europa. Or, autonomie fără finanţare nu există”, a mai spus Robert Negoiţă, conform Agerpres.
Recomandările noastre
