Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, are nedumeriri după ce a citit scrisoarea prin care ambasadele Belgiei, Danemarcei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Olandei şi Suediei în România au făcut apel la „toate părţile implicate” în procesul de reformă a justiţiei „să evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei”.
„Am citit scrisoarea (...) şi am anumite nedumeriri (...) ca să folosesc un limbaj cât mai elegant. Pe de o parte mă bucură că ambasadorii statelor Uniunii Europene sunt preocupaţi în calitatea de parteneri, de prieteni ai României, de evoluţiile din România. Acest lucru este un lucru pozitiv, un aspect pozitiv. Acum, citind această scrisoare şi analizând-o, îmi dau seama că există două ipoteze care au stat la baza aserţiunilor făcute în această scrisoare. Prima ipoteză practic nu vreau să o iau în considerare, anume o, nu ştiu, hai să spunem, o bănuială de rea intenţie. Dacă această ipoteză o eliminăm, nu rămâne decât cealaltă, care pare să fie rezultatul unei insuficiente cunoaşteri, unei insuficiente informări asupra problemei. Adică asupra conţinutului legilor care vin să fie în aceste zile votate în Parlament şi care vizează practic chestiuni ce ţin de organizarea justiţiei”, a spus Tăriceanu, potrivit Agerpres.
Preşedintele Senatului a subliniat că nu a existat niciun fel de prevedere care să afecteze independenţa justiţiei în legile dezbătute în ultima perioadă în Parlament şi consideră că temerile vehiculate în spaţiul public au fost neîntemeiate.
„Ei bine, toate subiectele sensibile din aceste zile, care au fost dezbătute bineînţeles şi incluse în legea 303, 304 şi 317, cred că au fost destul de bine prezentate, poate ele sunt puţin prea tehnice pentru a fi înţelese de persoane fără o pregătire de specialitate, mă refer în general, nu la ambasadori, dar cred că toate temerile care la un moment dat au fost vehiculate în spaţiul public, au fost neîntemeiate. Nu a existat niciun fel de prevedere care să afecteze câtuşi de puţin independenţa justiţiei, nu mai vorbim de lupta împotriva corupţiei pentru că funcţionarea justiţiei nu are prevederi specifice acestei chestiuni care sunt incluse evident în codurile penale, iar noi nu am discutat codurile penale”, a declarat Tăriceanu.
El a argumentat că ambasadorii semnatari ai scrisorii nu au avut practic timpul necesar pentru a trage „o concluzie obiectivă şi corectă” asupra modificărilor aduse legilor Justiţiei, în condiţiile în care acestea abia au fost votate în Parlament.
Preşedintele Senatului şi-a exprimat disponibilitatea de a avea o discuţie cu ambasadorii şi a menţionat că până acum nu a avut vreo solicitare din partea vreunui ambasador pentru lămuri referitoare la legile Justiţiei.