Evenimentul Zilei > International > „Ne îndreptăm spre un viitor periculos”: Planul de 100 de miliarde de dolari pentru salvarea omenirii. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Glasgow
„Ne îndreptăm spre un viitor periculos”: Planul de 100 de miliarde de dolari pentru salvarea omenirii. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Glasgow

„Ne îndreptăm spre un viitor periculos”: Planul de 100 de miliarde de dolari pentru salvarea omenirii. Ce s-a întâmplat, de fapt, la Glasgow

Care este valoarea rezoluțiilor conferinței ONU de la Glasgow? Cercetătorul în domeniul climei, Johan Rockström, explică de ce așa-numita activistă de mediu Greta Thunberg greșește cu criticile sale generale la adresa summit-ului și ce decizii trebuie să ia comunitatea globală.

Vor ajuta concluziile trase la conferința ONU statele din întreaga lume să pună capăt crizei climatice? Cercetătorul în domeniul climei, Johan Rockström, spune că „da și nu”. Conferința de la Glasgow nu a fost nici un succes, nici un eșec, în opinia sa. Din punct de vedere pur științific, cele două săptămâni nu au condus inițial la mari schimbări. Obiectivul principal este că reducerea imediată a emisiilor – și chiar înjumătățirea lor până în anul 2030.

„Glasgow ar fi fost un succes dacă toate țările din lume și-ar fi actualizat obiectivele climatice , ar fi încheiat regulamentele de la Paris și ar fi aliniat toate investițiile pe o traiectorie de 1,5 grade Celsius. Acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus cercetătorul Rockström.

„Ne îndreptăm spre un viitor periculos”

„Cu toate acestea, Pactul de la Glasgow a reprezentat un pas important. Înainte de reuniune, ne aflam pe o traiectorie de încălzire de 2,7 grade până la sfârșitul secolului – mai mult decât am văzut pe Pământ în ultimii trei milioane de ani. Dar plecăm de la Glasgow cu o anumită probabilitate de a rămâne sub pragul critic de două grade, cel puțin dacă luăm în considerare toate actualizările obiectivelor climatice ale țărilor, promisiunile de a opri defrișările și de a elimina treptat metanul și cărbunele.

Ne îndreptăm, așadar, spre un viitor periculos, dar nu mai suntem pe drumul spre catastrofă. Totuși, acest lucru presupune ca statele să ia efectiv măsuri pentru a atinge obiectivele climatice. Tocmai acest decalaj între obiective și implementare a fost marea problemă în trecut. Trebuie să ne ocupăm de acest aspect”, a explicat cercetătorul german.

Ce s-a stabilit la conferința de la Glasgow 

Johan Rockström a precizat că cea mai importantă măsură luată cel puțin la nivel declarativ este raportarea anuală din partea statelor membre cu privire la planurile pe care intenționează să le respecte pentru a stopa criza climatică. Conferința de la Glasgow a readus dinamismul în politica privind clima.

„Nu am avut niciodată o prezență atât de mare din partea mediului de afaceri, a societății civile și a mediului academic la un summit. Acum nu mai discutăm despre probabilitatea ca măsurile de protecție a climei să fie puse în aplicare, ci despre cât de repede se va întâmpla acest lucru. Majoritatea țărilor au convenit pentru prima dată să își reducă complet emisiile până la mijlocul secolului. Guvernele nu mai pot evita protecția climei”, a spus Rockström.

100 de miliarde de dolari anual pentru sprijinirea politicilor de climă

Pe de altă parte însă, planurile cu privire la protejarea climei sunt încă foarte vagi – vorbim despre un termen stabilit pentru anul 2030. Există un decalaj uriaș în ceea ce privește reducerea pe termen scurt a gazelor cu efect de seră. Glasgow nu a fost locul în care criza climatică globală a fost rezolvată.

„Singurul obiectiv al reuniunii de la Glasgow a fost acela de a alinia planurile climatice ale țărilor la stadiul actual al tehnologiei. Summit-ul ar trebui să fie judecat în funcție de probabilitatea ca angajamentele să corespundă premisei de a menține creșterea temperaturii la maximum 1,5 grade. Ideea acestor conferințe este de a face planuri, de a conveni asupra finanțării și de a stabili reguli pentru monitorizarea progreselor. Dacă își respectă angajamentele sau nu, toate statele vor răspunde ulterior. Toate promisiunile sunt însoțite de cifre reale și de un termen- acesta este cazul pădurilor, dar și al metanului și al cărbunelui”, a afirmat cercetătorul în climă.

În prezent, ne confruntăm cu o schimbare de perspectivă. Dacă în trecut guvernele se temeau să lanseze politici climatice, deoarece nu prea erau de folos sau chiar le dăunau în alegeri, astăzi nu poți fi reales dacă nu faci ceva în privința schimbărilor climatice, spune Rockström. Va fi mai important ca țările în curs de dezvoltare să aibă încredere că sprijinul financiar pentru climă, în valoare de 100 de miliarde de dolari americani, va fi pus la dispoziție anual, a mai transmis cercetătorul în climă.

Ajutorul financiar, precum și fondurile pentru adaptare și pentru „pierderi și daune” au adâncit diviziunea dintre țările industrializate și cele în curs de dezvoltare în cadrul conferinței. Sunt țări care sunt foarte dependente de combustibilii fosili și care nu au mijloacele necesare pentru a face o tranziție rapidă către o eră a energiei regenerabile. Dacă India se pronunță împotriva unei declarații generale privind eliminarea tuturor subvențiilor, acest lucru este, desigur, contraproductiv din punctul de vedere al științei climei, a subliniat cercetătorul german.

Compensarea socială cu prețul CO 2 este crucială

„Trebuie să ne gândim la următorul lucru – dacă aceste țări ar aboli toate subvențiile pentru combustibilii fosili dintr-o singură lovitură, vestele galbene din Franța ar fi doar un aperitiv. Nu ar fi nimic în comparație cu tulburările sociale pe care le-ați provoca în țările sărace dacă ați impune acest lucru peste noapte. De aceea, compensarea socială este, de exemplu, cu prețul CO 2 este crucială. În mod clar, combustibilii fosili trebuie să se scumpească, dar electricitatea verde trebuie să devină mai ieftină în același timp. Tranziția energetică globală trebuie să fie echitabilă, iar acest lucru este, de asemenea, fezabil”, a explicat Johan Rockström.

În ceea ce privește importanța susținerii unor astfel de conferințe pe tema crizei climatice, specialistul a transmis că, în primul rând, țările ale căror planuri nu sunt încă în concordanță cu știința sunt ajutate astfel să și le îmbunătățească.

Următoarea conferință a ONU privind clima se va concentra pe politicile de climă care trebuie adoptate pentru a elimina criza și pe investițiile necesare, relatează Der Spiegel.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.