Oamenii de cultură români contactaţi de EVZ se opun în majoritate desfiinţării postului TV. Nicolae Manolescu face opinie separată
Ioana Pârvulescu, scriitoare şi critic literar: "Sunt perioade istorice în care cultura însăşi deranjează, e un spaţiu în care există libertate, gândire creatoare, diversitate de opinii şi chiar un pic de frumuseţe şi de tihnă. Desfiinţarea unui post cultural tocmai acum, când avem cea mai mare nevoie de toate acestea, e simptomatică. Înţeleg că s-a adus veşnicul argument: «economie». Într-adevăr, se face mare economie de cultură, după cum în ultimul timp se face şi economie de neuroni. Aş zice că e o consecinţă firească, atunci când ai un prim-ministru care, după cum a stabilit Comisia de Etică a Universităţii, a plagiat atât de grosolan în lucrarea lui de doctorat." Andrei Oişteanu, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor, Academia Română: "Am semnat fără să stau prea mult pe gânduri protestul privind desfiinţarea postului TVR Cultural. Cultura nu se descurcă singură în economia de piaţă. Statul trebuie să ajute cultura unui popor cu sume rezonabile. Mai ales că, în ceea ce priveşte TVR Cultural, costurile sunt modice: circa 300.000 euro/lună. Se spune că postul românesc cultural de televiziune nu face audienţa necesară. Acest argument nu ţine. În general, manifestările culturale nu pot să concureze cu audienţa posturilor TV comerciale. În plus, cred că TVR Cultural nu trebuie desfiinţat, ci reformat. Nu e obligatoriu să prezinţi plicticos cultura. Ea poate fi prezentată atractiv şi inventiv. Audienţa poate să crească. Modelul nostru ar trebui să fie canalul TV cultural franco-german ARTE. Desfiinţarea postului TVR Cultural şi intervenţia brutală a Guvernului în ceea ce priveşte Institutul Cultural Român (schimbarea misiunii sale, dorinţa de schimbare a conducerii, reducerea bugetului ICR etc.) sunt două lovituri letale date culturii naţionale". Andrei Ujică, regizor: "România are pentru a doua oară în intervalul unui secol o contribuţie majoră la avangarda mondială. De data aceasta în politică. Declaraţia recentă a unui politician de la Bucureşti cum că «Departamentul de Stat American ar fi prost informat», spre deosebire de postul de televiziune al propriei sale formaţiuni politice, pare un text preluat din «Alge», publicaţia suprarealistă interbelică subintitulată «revistă ditirambică». Într-un astfel de context eroarea majoră pe care o reprezintă decizia de desfiinţare a canalului TVR Cultural poate fi greu discutată in termeni de logică comună. Desigur, în spatele hotărârii respective se află şi reflexul politic universal, potrivit căruia în cazul necesităţii unor restructurări bugetare se taie în primul rând în mod stupid bani de la cultură. Toată lumea ştie că astfel de măsuri nu reprezintă altceva decât praf in ochii proştilor. Fondurile culturale sunt în general atât de mici, în cazul TVR Cultural 1,7% din bugetul total al TVR-ului, încât economisirea lor nu are niciun efect. În astfel de momente, izbucneşte însă de obicei, în spatele palierului politic, şi un conflict de competenţă. Aşa de exemplu, un apropiat al d-lui Mazăre, despre care se spune ca ar fi consilierul actualului Preşedinte al TVR, doreşte probabil să profite de situaţie şi să înlocuiască «ideea invechită de cultură» propagată de canalul în discuţie cu programe animate de prezentatoare în bikini ale unor festivaluri de cort de pe litoral. Eu cred că trebuie să aşteptăm coborârea de pe valul suprarealist al actualilor surferi aflaţi sub şoc de adrenalină, ca să putem vorbi din nou pe un ton normal despre toate acestea." Horia-Roman Patapievici, eseist, fost preşedinte al Institutului Cultural Român: "Astăzi, spaţiul mediatic românesc este dominat de televiziunile comerciale, care produc divertisment şi vânează scandaluri. Acest comportament este dictat de logica profitului: se dă pe post ce (se crede că) se vinde mai bine. Dacă adevărul nu vinde, adevărul dispare ca obiect mediatic; la fel cultura, la fel valorile: pentru televiziunile comerciale, ce nu (se) vinde, nu există. Potrivit acestei logici, noi, oamenii, suntem mărfuri, păpuşi, mecanisme. Dar noi suntem şi suflete, şi inimi, şi speranţe, şi năzuinţe. Într-o societate decentă, este rolul unor instituţii publice să preia funcţiile sociale pe care victimele comercializării excesive a spaţiului public nu le mai pot îndeplini. De ce plătim o televiziune publică dacă nu pentru a avea asigurată în spaţiul public prezenţa anumitor valori, a acelor valori pe care transformarea tuturor lucrurilor în divertisment şi scandal nu o poate asigura? TVR Cultural preluase sarcina de a face vizibilă o latură a vieţii noastre sociale pe care nici o altă televiziune nu o lua în seamă: latura culturală — adică simţul pentru valori, sensibilitatea faţă de artă ori căutarea nostalgică a fericirii prin intermediul culturii. Toate aceste năzuinţe fac parte din aspiraţiile noastre esenţiale, chiar dacă aproape toate instituţiile publice le nesocotesc. Am avut norocul, în anii din urmă, ca TVR Cultural să iasă în întâmpinarea lor, demonstrându-şi astfel utilitatea, ca instituţie publică. Sub conducerea Danielei Zeca-Buzura, oferta TVR Cultural a devenit tot mai bună, de la an la an, lucru pentru care cred că ar trebui să îi fim recunoscători. Desfiinţarea TVR Cultural din motive comerciale este în sine o eroare, una de principiu. Televiziunea publică trebuie să furnizeze publicului ceea ce comercialul care transformă totul în marfă nu poate furniza. TVR Cultural reuşea să facă acest lucru. Desfiinţarea lui echivalează, din partea TVR, cu o abdicare de la misiunea publică pe care, am impresia, are datoria să o aibă". Lucian Boia, istoric: "Cred că e păcat să se închidă TVR Cultural, susţin continuarea emisiunilor programului cultural. Dar nu cunosc motivele închiderii lui. Ca istoric, sunt obişnuit să interpretez lucrurile cu mai multă grijă şi pe baza mai multor informaţii, deci nu pot face o analiză. Pot spune doar că aş vrea ca postul să nu se desfiinţeze". Nicolae Manolescu, critic literar: "Din câte ştiu eu, rating-ul TVR Cultural era aproape de zero. Nici nu era preluat postul pe anumite reţele de televiziune. Problema mea e dacă TVR 1 preia mai multe sarcini culturale decât până acum. Dacă le-ar prelua, închiderea TVR Cultural nu ar fi o problemă. Noi, Uniunea Scriitorilor din România, voiam ca acţiunile noastre să fie preluate de TVR 1, nu de TVR Cultural, chiar dacă erau culturale, pentru că voiam difuzare, nu? Nu poţi să te bucuri că mai dispare un post de televiziune, poate era cazul să fie făcut cum trebuie". Oana Pellea, actriţă: "Nu fac politică. Nu mă interesează. Ceea ce mă interesează este sănătatea spirituală a ţării mele. O ţară fără cultură nu are nicio şansă de dăinuire. Desfiinţarea unicului post tv cultural este o greşeală." CITIŢI ŞI:
- Mai multe proteste contra desfiinţării TVR Cultural
- Conducerea TVR, în forţă: Presiuni asupra directorului TVR Cultural
- Tudor Giurgiu: "Desfiinţarea TVR Cultural, o eroare. Nu există alternativă la televiziunile comerciale"
- Alexandru Lăzescu, fost director TVR: "Consumul de resurse nu se schimbă semnificativ fără TVR Info şi TVR Cultural"