NATO.Camera Deputaţilor şi Senatul marchează, marţi, printr-o şedinţă solemnă, 15 ani de la aderarea României la NATO. Potrivit unui document aprobat de conducerea Parlamentului, la eveniment sunt invitaţi să participe preşedintele României, premierul, membri ai Guvernului, înalţi oficiali şi reprezentanţi ai corpului diplomatic.
Administraţia Prezidenţială a confirmat luni că preşedintele Klaus Iohannis va participa la şedinţa solemnă a Parlamentului. Parlamentul urmează să adopte, cu această ocazie, o declaraţie.
Aderarea României la NATO a constituit unul dintre cele mai importante obiective de politică externă de după 1989 ale statului român.
La împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea organizaţiei şi a 15 ani de la aderarea României la structurile acesteia, statul român este angrenat în marile dosare de acţiune ale NATO, fiind un partener solid şi totodată un membru activ în luarea deciziilor la nivelul structurilor Alianţei.
La 18 februarie 2004, plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat în unanimitate proiectul de lege privind aderarea României la NATO. La 3 martie 2004 legea a fost publicată în Monitorul Oficial. Ministerul Afacerilor Externe a pregătit instrumentul de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, documentul fiind semnat de preşedintele Ion Iliescu la data de 4 martie, iar ulterior, în cadrul unei ceremonii solemne a fost depus de premierul Adrian Năstase la depozitarul Tratatului - Guvernul Statelor Unite ale Americii - la data de 29 martie 2004. Din acest moment, România a devenit stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Momentul solemn de ridicare a drapelelor noilor state membre a avut loc la 2 aprilie 2004 la Bruxelles, cu prilejul reuniunii miniştrilor de Externe ai NATO. Pentru a marca aderarea României la NATO patru deputaţi au avansat o iniţiativă legislativă prin care au cerut instituirea Zilei NATO în România, care este marcată anual în prima duminică din luna aprilie.
În prezent, în cadrul misiunilor NATO, sunt implicaţi 887 de militari români, dintre care 56 în misiunea KFOR din Kosovo, 690 în misiunea din Afganistan, un detaşament de apărare antiaeriană de 120 de militari în Polonia şi 21 de militari cu rol de stat major şi de legătură pe lângă structurile Alianţei, se arată pe site-ul Camerei Deputaților.