UE a semnat ieri, la Praga, un acord pentru dezvoltarea coridorului sudic de transport al gazelor naturale către Europa, ce are ca piesă centrală conducta Nabucco, care ar trebui să traverseze şi România, potrivit Reuters.
Succesul reuniunii europenilor cu deţinătorii de resurse şi cu ţările de tranzit a fost însă unul mediu. În vreme ce Azerbaidjanul, Egiptul, Georgia şi Turcia au susţinut declaraţia finală a summitului, potenţialii furnizori de gaz ai Nabucco - Kazahstan, Turkmenistan şi Uzbekistan - au refuzat să semneze, din cauza presiunii Moscovei, potrivit diplomaţilor citaţi de BBC.
Conducta Nabucco este o parte importantă a eforturilor UE de a-şi diversifica sursele de energie şi de a reduce dependenţa faţă de gazul rusesc. Doar Azerbaidjan şi-a exprimat până acum acordul pentru alimentarea Nabucco, iar cantitatea oferită nu acoperă nici pe departe capacitatea totală a conductei - 31 de miliarde de metri cubi pe an. Noul drum al mătăsii Principalul succes al reuniunii a fost angajamentul oferit de preşedintele turc Abdullah Gül. UE şi Turcia vor putea astfel să semneze, în iunie, un acord interguvernamental privind Nabucco, după ani buni de dispute pe tema rutelor de tranzit. Acordul ar elimina una dintre cele mai mari incertitudini pentru potenţialii investitori.
Premierul demisionar ceh Mirek Topolanek, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, a minimalizat ieri refuzul furnizorilor de resurse, preferând să evidenţieze „premiera istorică” a semnării unei declaraţii precise de angajament politic. El a apelat la istorie pentru a asemăna „coridorul sudic” cu un „drum modern al mătăsii”.