Este cea mai modernă expoziţie din România, în care informaţia "se simte" şi "se trăieşte".
Muzeul Antipa îmbracă straie noi, după ce, mai bine de 100 de ani, exponatele au stat în vitrine exact aşa cum le-a aranjat Grigore Antipa. În vremea lui, muzeul era unul dintre cele mai moderne din Europa, însă, odată cu trecerea timpului, a ajuns plictisitor, mohorât şi depăşit de vremuri.
De sâmbătă, cine trece pragul instituţiei, intră într-o clădire modernă, cu plasme şi sisteme interactive de prezentare, infotoch-uri şi proiecţii 3D. Modernizarea, care a costat 10,9 milioane de euro (fără TVA), a readus muzeul pe primul loc din ţară.
Mastodontul american zice "Bun venit!"
Urme de paşi de animale pe asfaltul din faţa clădirii şi o girafă uriaşă alături de care se fotografiază copiii, anunţă mult aşteptata deschidere. Au trecut aproape trei ani de la închiderea muzeului, perioadă în care au tot fost anunţate false inaugurări. De data aceasta, informaţia este sigură, iar pentru credibilitate, directorul instituţiei a invitat presa la o primă prezentare.
În hol te întâmpină un mastodont american şi două trofee de elefant african, unul dintre ele fiind donat anul trecut muzeului de un om de afaceri. Expoziţia este structurată pe trei nivele: Biodiversitatea României la demisol (cu cele cinci bioregiuni: alpină, continentală, panonică, stepică şi pontică), Fauna mondială la parter (fiecare dintre marile regiuni biogeografice este reprezentată de anumite specii, prezentate în diorame) şi o expoziţie multi-tematică la etaj (originile şi evoluţia vieţii, paleontologie, lumea insectelor şi complexitatea speciei umane).
Se aude vuietul valurilor
Vizita începe de la demisol, unde îţi iau ochii diorame ce reproduc mediul acvatic.(Dioramele sunt reprezentări spaţiale ale unui peisaj care, sub efectul unei lumini speciale, dau impresia realităţii). Ai senzaţia că, dintr-un moment în altul, guvizii, peştele-spadă ori delfinul îşi vor începe periplul prin Mare.
Diorame spectaculoase prezintă viaţa animalelor din toate bioregiunile ţării, una din cele mai impresionante fiind cea a cerbului carpatin atacat de lupi. La dramatismul imaginii contribuie atât îndârjirea ce răzbate din ochii animalelor, cât şi lumina apăsătoare ce pune în evidenţă scena. Muzeul conţine 30 de astfel de diorame, din care cinci sunt aşa cum le-a aranjat Antipa, iar 18 menţin tematica gândită de el.
Informaţia, generată de un dublu click pe info-touch
Expunerea şcolărească cu care erau obişnuiţi până acum vizitatorii a fost înlocuită de tehnologia modernă şi un nou concept de prezentare: ceea ce era înainte grupat în funcţie de clasificări ori grad de evoluţie, acum este prezentat pe bioregiuni. Informaţiile sunt prezentate în română şi engleză, există posibilitatea ghidajului audio, iar pentru a obţine detalii despre un anumit exponat este suficient un dublu click pe unul din cele 67 de infotouch-uri.
Directorul muzeului, Dumitru Murariu, se aşteaptă ca, după inaugurare, expoziţia să fie asaltată de vizitatori. "Aşteptăm ca, de acum, să avem cam 250.000 de vizitatori anual, atraşi de noutate şi de proiectele şi evenimentele ce se vor organiza aici".
Biletul costă 20 de lei pentru adulţi, 5 lei-pentru copii
- Deschiderea oficială are loc sâmbătă, iar muzeul va putea fi vizitat de marţi până duminică, între orele 10.00-20.00.
- La ora 19.00 vor intra ultimii vizitatori.
- Un bilet întreg costă 20 de lei, pensionarii plătesc 10 lei, iar copiii şi studenţii -cinci lei.
"Este un preţ destul de mare", admite directorul Dumitru Murariu, "însă şi investiţia a fost uriaşă".
"Ne aşteptăm, de acum, la 250.000 de vizitatori pe an, atraşi de noutate şi de proiectele desfăşurate aici".
DUMITRU MURARIU, directorul Muzeului
RECORD
Exponatul-vedetă are 4,5 metri înălţime
În holul central al muzeului este expusă cea mai valoroasă piesă a colecţiei: Deinotherium gigantissimum, a cărui specie a dispărut acum 2,5 milioane de ani. Deşi scheletul are 4,5 m înălţime şi 3,5 metri lungime, el aparţine unui individ tânar, adulţii putând atinge dimensiuni mai mari.
Deinotheriumul era un mamifer erbivor robust şi greoi, care trăia în zonele împădurite din apropierea mlaştinilor. "Era un animal teribil. Smulgea arborii din rădăcini şi le mânca părţile moi", explică directorul Dumitru Murariu.
În timp ce reprezentantul muzeului vorbeşte despre gigantul fioros, în încăpere se aud tropotele uriaşului ce calcă apăsat pe pământ, într-o atmosferă de furtună. În acest timp, pe tavan sunt proiectaţi stropi de ploaie. Exemplarul expus este singurul schelet complet al acestei specii şi a fost găsit în România, în judeţul Vaslui, de Gregoriu Ştefănescu, reputat geolog şi paleontolog român, primul profesor de geologie şi paleontologie al Universităţii din Bucureşti.
URIAŞ. Deinotherium gigantissimum, animalul teribil
Descoperirea a fost făcută în 30 ianuarie 1890, şi a fost intens comentată în cercurile ştiinţifice din străinătate. La cutremurul din 1977, scheletul s-a prăbuşit şi s-a deteriorat, însă specialiştii au reuşit să îl restaureze.
REPRODUCERE
Micii exploratori nu trebuie să rateze peştera de la demisol. Pot lua aici primele lecţii de speologie
Cei care au vizitat în trecut Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" îşi amintesc cu siguranţă de celebra reproducere de peşteră. Dimensiunile ei au fost mărite, iar exponatele sunt mai bine puse în valoare. Peştera este o combinaţie de materiale originale cu mulaje, nu lipsesc stalagmitele, stalactitele, coloanele, bazinele de apă şi nici colonia de lilieci.
Urma de Neanderthal aminteşte de peştera Vârtop
De cum păşeşti în ea, simţi răcoarea şi apăsarea unei peşteri autentice. O urmă de Neanderthal aminteşte de amprenta de la Vârtop, iar oasele de urs şi craniile umane vorbesc despre adăposturile din vremuri demult trecute. Un loc special de lângă peşteră îi este dedicat lui Emil Racoviţă.
Găseşti aici fotografii, însemnări şi obiecte ce i-au aparţinut ori l-au ajutat în explorările lui. "A fost bun prieten şi coleg de bancă cu Grigore Antipa", spune directorul muzeului.
Nu ocoliţi biroul savantului Antipa
De altfel, şi Antipa are amenajat un spaţiu special în expoziţie. Cabinetul marelui savant a fost recreat în aşa fel încât să transmită vizitatorului atmosfera de studiu şi pasiunea pentru natură, care l-a caracterizat pe Antipa.
Volume, documente şi obiecte personale şi bustul savantului îi decorează cabinetul. Unele piese ale muzeului au fost achiziţionate chiar de el (gorilele naturalizate şi scheletele de gorile), altele au fost studiate cu precădere de Antipa (preparatele umede de peşti).
Domul de proiecţie
Din cabinetul savantului se intră direct în sala de mineralogie, iar de acolo, la domul de proiecţie unde sunt prezentate materiale legate de structura şi formarea universului şi a corpurilor cereşti, incluzând Pământul şi sistemul solar.
ISTORIE
Cine a fost savantul Grigore Antipa
Savantul ce dă numele muzeului a fost naturalist, biolog, zoolog, ecolog şi oceanolog, a studiat în Germania, Franţa şi Italia, şi a învăţat sub îndrumarea naturalistului Ernst Haeckel, inventatorul ecologiei. În 1 aprilie 1893, Take Ionescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, hotărăşte numirea lui Antipa în funcţia de director al secţiei de zoologie a Muzeului.
De atunci, savantul a condus destinele instituţiei pentru mai bine de o jumătate de secol (1893-1944). Din 8 noiembrie 1893, sub direcţia sa, a început reorganizarea muzeului, şi a avut loc mutarea în sediul de pe Şoseaua Kiseleff, la nr. 1. A fost prima construcţie din România destinată şi dedicată unui muzeu. Grigore Antipa este unul dintre pionierii utilizării dioramelor în cadrul muzeleor de ştiinţe naturale, fiind considerat unul dintre creatorii muzeologiei moderne.
În vremurile în care era director, muzeul era unul dintre cele mai moderne şi originale din Europa, Antipa fiind solicitat de directori ai instituţiilor similare din Europa şi America pentru organizarea muzeelor de istorie naturală din ţările lor. "În New York, spre exemplu, primele diorame au apărut mai târziu, în 1922", precizează Dumitru Morariu, directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală. Numele savantului Grigore Antipa se leagă şi de începuturile limnologiei în România. (Limnologia este ramură a hidrologiei care studiază fenomenele fizice şi biologice ce au loc în lacuri).
Conform siteului www.antipa.ro, omul de ştiinţă a elucidat problemele productivităţii biologice ale Dunării şi a părţii nord-vestice a Mării Negre, a demarat studierea ştiinţifică a vieţii peştilor endemici migratori din fauna României, a pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie şi ihtiologie (ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul peştilor) şi a contribuit decisiv la reorganizarea pisciculturii din ţara noastră.
VÂNĂTOARE
Peste 30 de trofee, donate de un milionar
Antoaneta Etves
La capitolul noutăţi se încadrează şi trofeele donate muzeului de afaceristul Gheorghe Iaciu, un pasionat al vânătorii. Donaţia înseamnă: un şacal, un leopard, un babuin, un pui de focă, un crocodil de Nil, o vulpe polară, un urs polar, o marmotă etc, şi reprezintă 30% din colecţia omului de afaceri.
Potrivit Top 300 Capital, afaceristul Gheorghe Iaciu avea, în 2010, o avere estimată la aproximativ 50-60 de milioane de euro, din afaceri în imobiliare şi spaţii comerciale. Conform rugăminţii donatorului, trofeele sale vor fi expuse atât în cadrul Muzeului, cât şi în cadrul expoziţiilor itinerante organizate în ţară şi în străinătate, specificând numele donatorului. Astfel, pe lângă numele ştiinţific şi cel popular al exponatului, apare şi numele milionarului Gheorghe Iaciu.
Mai mult, reprezentanţii muzeului vor trebui să-l informeze pe omul de afaceri, anual, privind modul în care sunt păstrate şi restaurate trofeele de vânătoare. Potrivit calculelor făcute de experţii Ministerului Culturii, costurile legate de prepararea trofeelor şi transportarea lor se ridică la aproximativ 85.000 de euro. Cel mai mult a costat transportarea şi naturalizarea exemplarului de urs alb-15.000 de euro, iar pentru cap-trofeu de elefant african au fost prevăzuţi 13.000 de euro.
COST. Transportarea şi naturalizarea ursului, 15.000 de euro
Contactat de EVZ, milionarul a explicat că a decis să doneze trofeele pentru a le putea admira mai multă lume. "O parte din trofee sunt greu de obţinut. Am decis să le donez de tot muzeului. Cele care vor intra în posesia statului reprezintă aproximativ 30% din colecţia mea", a spus omul de afaceri.
"O parte din trofee sunt greu de obţinut, dar am decis să le donez muzeului. Intră î n posesia statului cam 30% din colecţia mea".
GHEORGHE IACIU, om de afaceri şi vânător pasionat
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
