Se ascut cuțitele între Institutul „Elie Wiesel” și Muzeul Antipa. Ce se întâmplă cu Muzeul Holocaustului?

Se ascut cuțitele între Institutul „Elie Wiesel” și Muzeul Antipa. Ce se întâmplă cu Muzeul Holocaustului?

nstitutul „Elie Wiesel” a propus construirea Muzeului Holocaustului în curtea Muzeului Antipa din București, după ce Consiliul General al Municipiului București a respins prima solicitare a institutului de a amenaja muzeul în imobilul de pe Str.Lipscani, nr. 18-20. Chiar dacă acest lucru ar fi trebuit să fie un pact între institut și municipalitate, situația mai tare s-a agravat.

„Ne-am orientat după ce am avut o consultare cu coordonatorii noștri de la Secretariatul General al Guvernului, fiind un proiect guvernamental, să găsim o disponibilitate pe domeniul public al statului, deci o proprietate asupra căreia Guvernul României se poate pronunța. Am observat că la Muzeul Antipa există o curte foarte mare, cam 10.000 de mp, care stau practic neutilizați din punct de vedere instituțional, de c ând este acest muzeu, și am întrebat la Ministerul Culturii, am avut o discuție cu ministrul Culturii și ni s-a spus că nu există un proiect imediat de dezvoltare muzeală acolo sau instituțională. Când am făcut propunerea am plecat de la cel puțin două considerente: situarea în zonă, sunt deja trei muzee și dacă s-ar mai adăuga unul public, tot al statului, un muzeu național, s-ar întregi, s-ar diversifica zona, s-ar face un mini cartier muzeal acolo, care ar atrage public pentru toate muzeele, deci ar crește potențialul", se arată într-o declarație a lui Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Conducerea muzeului Antipa nu vede cu ochi buni această propunere, întaintând luni către Ministerul Culturii poziția cu privire la înstrăinarea a 45% din suprafața liberă de construcții. Aceasta arată că păstrarea intactă a suprafaţei de teren ce aparţine muzeului este de o importanţă capitală, fiind practic garantul existenţei şi dezvoltării Muzeului Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa". Instituţia îşi manifestă încrederea că Guvernul va lua în considerare ”necesitatea păstrării parcului actual şi a extinderii spaţiilor Muzeului, fără afectarea spaţiului verde". Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" este unul dintre cele mai vizitate muzee din Bucureşti şi din ţară.

Pe de altă parte, directorul general al Institutului „Elie Wiesel” spune că se poate construi acolo, chiar dacă este zonă protejată, iar în ceea ce privește spațiul verde, acesta poate fi amenajat în altă parte. „Este adevărat că zona este protejată, cum a spus dl. director de la Antipa, dar asta nu însemnă că nu se pot face construcții acolo, se poate construi, dar numai cu avizul Comisiei Monumentelor Istorice. (...) Este adevărat că este verde, pe pământ crește ceva, dar nu era un spațiu public. Un muzeu nu poți să faci oriunde, trebuie să existe anumite caracteristici, să atragă public. Am făcut această solicitare, se evaluează guvernamental, nu noi decidem. (...) Este o curte care are cam 10.000 de mp și este nefolosită. Se mai poate construi încă o instituție muzeală. Spațiul verde se poate construi în altă parte. Atunci nu mai construim nimic", a mai spus Alexandru Florian.

Ne puteți urmări și pe Google News

Muzeul „Grigore Antipa" face parte din Zona Construită Protejată nr. 84 Parcul Delavrancea, curtea sa fiind marcată ca spațiu verde amenajat. Regulamentul zonei protejate cu grad de protecție maxim impune protejarea valorilor arhitectural – urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor. În același timp, datorită dezvoltării patrimoniului și diversificării activităților din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecțiile în continuă creștere, de un spațiu adecvat pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură, dar și de spații noi de expunere.

În perioada recentă, prin Contractul de management nr. 86/18.09.2017 este prevăzută extinderea muzeului printr-o construcție subterană care să păstreze intact spațiul verde și care să ofere spațiile suplimentare de care muzeul are nevoie.

Extinderea muzeului Antipa va genera următoarele beneficii:

1. Depozitarea colecțiilor în condiții optime de climat și securitate.

2. Dezvoltarea colecțiilor în spațiile nou construite, inclusiv oferirea de spațiu temporar sau permanent pentru colecții aflate în dificultate la oricare alte muzee de profil din țară

3. Organizarea optimă a programelor cultural-educaționale și de valorificare a patrimoniului (expoziții temporare etc.).

4. Creșterea substanțială a numărului de vizitatori, prin folosirea spațiilor expoziționale nou create, ceea ce ar crește sustenabilitatea financiară a muzeului.

5. Dezvoltarea activității curatoriale și de cercetare a patrimoniului în spațiile eliberate în vechea clădire a muzeului.

„Consiliul General a dat imobilul în administrarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" în septembrie 2016, pentru a face Muzeul Holocaustului, însă în 2018 instanța a anulat hotărârea de Consiliu argumentând că nu se poate schimba destinația acelui imobil, clădire achiziționată de Primăria Capitalei pentru a găzdui Pinacoteca Capitalei”, arată HotNews.