Parcursul consumatorului printr-un hypermarket e alcătuit, vădit sau nu, ca un cerc vicios. Reduceri spectaculoase cu „doar azi!”, ambalaje pompoase și ștampile cu „produs autentic”, „produs curat”, „gust natural” sau „rețetă tradițională”. Cel mai vândut produs de la raionul de unt, de exemplu, cu un preț mai mare decât al competitorilor, are un ambalaj care sugerează că ar fi unt, are scris pe el „Făcut din ingrediente naturale”, dar abia după o atentă analiză a etichetei aflăm că nu este chiar unt. Ci un „produs de tip unt” , făcut din unt, ulei de rapiță, apă și culturi lactice. Pentru un simplu coș de cumpărături, în care pot fi maximum 30 de produse, jurnaliștii EVZ au petrecut circa două ore pentru a citi etichete și a înțelege termenii. Nici măcar un produs de carne sau din categoria lactate și ouă nu era „ca de la mama natură”. Ba mai mult, pe rafturi se regăsesc și produse „tip brânză”, iar mușchiul file, care ar trebui să fie carne macră, e făcut din 68% carne, restul… „bazaconii”. Jurnaliștii EVZ au contactat autoritățile române, iar răspunsurile au fost dezarmante.

Asociația Pro Consumatori: „7 din 10 mărci de muşchi file conțin caragenan, substanță cu potenţial cancerigen!”

 Înainte de toate, specialiștii din Asociația Pro Consumatori, care nu sunt la primul studiu de piață, au publicat recent un raport care arată că mușchiul file, produs pe care mulți îl consumă tocmai pentru că denumirea asigură calitatea, nu e întocmai mușchi file. Mai exact, în toate cele 20 de mărci pe care APO le-a studiat au fost găsiți aditivi, unii cu potențial cancerigen, precum monoglutamat de sodiu, nitrit de sodiu și caragenan, proteină din lapte, carmin, zahăr, arome sintetice, cât și foarte puțină carne! În unele produse s-au găsit 3,6 grame de sare la 100 de grame de produs și adaos de sfeclă roșie. Doar 1 din 10 mărci de mușchi file folosește metoda afumatului natural, cu lemn de fag, restul folosind aromă de fum sau fum lichid, ambele fiind substanțe controversate după ce s-a dovedit că pot influența sănătatea omului întrun mod negativ.

Prețul unui kg de mușchi file variază între 26,30 lei și 46,50 lei

Studiul face parte din Campania Națională de Informare și Educare „Să învățăm să înțelegem eticheta!”, realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. „Denumirea spune foarte mult despre produsul de la raft. Dacă pe etichetă scrie mușchi file, iar prețul este între 26 și 46 de lei, am așteptări ca în interiorul ambalajului să găsesc mușchi file! Adică să fie o bucată de mușchi, fiert și condimentat, respectiv afumat cu fum din lemn de fag. Unii producători au scris pe cutie mușchi file, dar pe etichetă scrie 68% carne. În condițiile în care dintr-un kilogram de carne se obține 700 de grame. Ce înseamnă asta? Că s-a tocat mărunt carnea, a fost amestecată cu nitriți de sodiu, carangeran, antioxidanți, apoi I s-a dat o formă. Acela nu este mușchi file, iar denumirea este una înșelătoare”, declară pentru EVZ directorul APC, Costel Stanciu. Cine permite aceste „artificii” înșelătoare care, până la urmă, pot afecta grav sănătatea copiilor? „Rețetele au fost grav denaturate după 1998, când s-au abrogat statusurile. Nu puteai să pui mai puțină carne. E drept, mai găseai un nitrit de sodiu și mai găseai probabil un fosfat. În rest, doar condimente! Acum, producătorii își permit să facă aceste scheme de păcăleală pentru că statul român permite. Dar e și vina noastră, a consumatorilor. Până la urmă nu ne baga nimeni mâna în buzunar. Românul e consumator de preț, iar prețul nu mai e demult un criteriu de selecție pe piața alimentară”, mai spune Costel Stanciu.

Produsele „cosmetizate” se încadrează în dublu-standard

Conform celor de la APO, pentru falsificarea alimentelor autoritățile închid definitiv societatea comercială producătoare, prin OUG 21/1992, iar prin aliment falsificat se înțelege „cel care în urma analizelor de labo rator, reiese că nu îndeplinește întocmai parametrii și caracteristicile de calitate de pe eticheta”, conform asociației. Această sintagmă nu e înțeleasă de către consumatori, susțin specialiștii în alimentație publică, „ba chiar se schimbă încadrarea de la produs fals, la produs cu dublustandard. Asta le permite să spună că vând muschi file, deși acela nu e mușchi file. E un produs tip mușchi file. Ar trebui să li se interzică denumirea aceasta dacă nu găsesc o bucată de carne în ambalajul respectiv. Eu găsesc jumătate carne și jumătate subsțante. Deci, o contrafacere legală”, adaugă Stanciu.

Lapte amestecat și ouă „îmbogățite” cu seleniu

„Laptele este cel mai denaturat produs. Conform unui studiu al Asociației Pro Consumator, 8 din 10 mărci de lapte au în cutie lapte care provine din mulsori diferite, din țări diferite și de la ore diferite. Operațiunea se numește normalizare-standardizare. Prin omogenizare se sparg bulele de grăsime și se amestecă și, astfel, nu se mai simte diferența de gust a laptelui colectat în urmă cu o zi sau cu trei zile.

Un alt produs alimentar controversat: ouăle de găină îmbogățite cu seleniu. Am depus în luna aprilie o sesizare la ANPC prin care atenționam această instituție că pe unele cofraje de ouă există mențiuni înșelătoare. 10 ouă mari, îmbogățite cu seleniu, așa scrie. Însă nicăieri pe cofraj nu e menționat un laborator care să constate că în acele ouă există seleniu sau că există mai mult decât în alte sortimente de ouă. Mai erau niște ouă „cu gălbenuș extra galben”. Cine a certificat treaba asta?”, explică directorul APO.

 

Ce se ascunde în ambalaje

Din punct de vedere merceologic, mușchiul file este o specialitate din carne de porc, obținută din mușchiuleț și din mușchii mari. Tehnologia presupune buna fasonare a mușchiului, sărare, condimentare și tratamentul termic – fierbere și afumare sau numai afumare și uscare. Forma de prezentare este dependentă de formula de preparare: articolele realizate prin condimentare umedă și fierbere se prezintă ca produse suculente, turgescente chiar în exces și aproape întotdeauna feliate și ambalate în vid sau în atmosferă modificată. Produsele preparate în formula afumat-uscat au min. 90% carne.

Top 5 măr ci de muşchi file după conţinutul declarat de carne:

1. Angst – 99% cotlet de porc;

2. Reinert (96% cotlet de porc), Cămara noastră (96% mușchi de porc);

3. Mat ache Măcelaru – 90% cotlet de porc;

4. Aldis (85% file de porc), Casa Gustului (85% cotlet de porc);

5. Carrefour – 68% muşchi de porc.

Top 5 măr ci de mușchi file după conţinutul declarat de proteine:

1. Angst – 25,6 grame;

2. Aldis – 22 grame;

3. Matache Macelaru – 21,4 grame;

4. Reinert,Casa Secuiului,Cămara noastră – 20 grame;

5. Meda, Diana – 18 grame.

Două felii de mușchi file pe zi îți fac praf sănătatea

„De prea puţine ori consumatorul român alege să citească eticheta cu ingredientele conţinute în acest mezel, iar acest lucru poate aduce consecinţe nefaste asupra sănătăţii pe termen lung, mai ales în situaţia în care consumi cel puţin 50 grame de carne procesată în fiecare zi. Procedând astfel, pleci din start cu un risc cu 18% mai mare de a suferi de cancer colorectal. De altfel, la data de 26 octombrie 2015, 22 de experţi din 10 ţări au catalogat mezelurile procesate ca fiind alimente cancerigene regăsite în Grupul 1, concluziile respective bazându-se pe analiza amănunţită a unui număr de 800 de studii ştiinţifice, desfăşurate pe parcursul ultimilor 20 de ani. Plecând din acest punct, se impune o analiză mai riguroasă a listei ingredientelor regăsite în muşchiul file, două dintre acestea fiind extrem de controversate. Într-adevăr, monoglutamatul de sodiu şi caragenanul sunt ingredientele care ridică cele mai multe semne de întrebare, numeroase studii de specialitate dovedind că nu sunt asociate deloc cu sănătatea celor care le consumă, ba dimpotrivă, aş putea spune. În literatura de specialitate întâlnim numeroase studii care asociază în mod direct declanşarea unor probleme serioase de sănătate precum astmul, anxietatea, boala Parkinson, pierderea vederii, obezitatea, tulburările de vorbire în urma ingestiei mono-glutamatului de sodiu, neurochirurgul Russell Blaylock subliniind în lucrarea „Excitotoxinele: Gustul care ucide”, că acest potenţator de aromă supra-activează celulele noastre nervoase până în punctul în care acestea mor. Conform unui studiu ştiinţific publicat în anul 1987, intitulat „Monosodium L-glutamate- induced asthma”, autorii Allen D.H, Delohery J, Baker G. au constatat că 13 din 32 de persoane au suferit crize de astm după ingestia unor cantităţi mari de glutamat de sodiu. Al doilea ingredient supus analizei noastre este caragenanul, un aditiv alimentar care se extrage din algele roşii, fiind procesat cu substanţe alcaline pentru a nu ridica probleme mari de sănătate la nivelul consumatorilor, aşa cum se întâmplă cu caragenanul produs într-un mediu acid. Astfel, caragenanul obţinut la contactul cu substanţele acide poartă denumirea de caragenan „degradat” sau de „poligenan”, reprezentând o substanţă inflamatoare la care foarte mulţi specialişti de laborator apelează atunci când trebuie să testeze medicamentele antiinflamatoare. În plus, are un rol de emulsifiere, de stabilizare şi de îngroşare a produselor în care este adăugat, fiind folosit pe o scară mare la nivelul industriei alimentare, dar şi în pastele de dinţi, în medicamente, în băuturile vegetale (exemplu: lapte de cocos, lapte de migdale, lapte de soia etc) sau în alte suplimente alimentare pentru slăbit. Cercetările întreprinse pe acest subiect au demonstrat că poligenanul sau caragenanul „degradat” nu este sigur pentru consum, testele pe animale indicând declanşarea tumorilor localizate la nivelul intestinului, a ulcerelor, putând favoriza în ultimă instanţă chiar şi apariţia cancerului de colon. Fiind o substanţă extrem de periculoasă, specialiştii nu au dorit să rişte, evitând efectuarea studiilor pe oameni, acesta fiind şi motivul pentru care Agenţia Internaţională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat poligenanul ca fiind o substanţă cu potenţial cancerigen. Deşi caragenanul obţinut în mediul alcalin este aditivul folosit în industria alimentară, foarte mulţi specialişti îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu această substanţă, mai multe studii efectuate după anii , 60 arătând faptul că se poate degrada în prezenţa acidului din stomac, putând deveni la fel de toxic ca şi poligenanul”, se arată în raportul nutriționistului Dumitru Bălan, din cadrul studiului de piață asupra mușchiului file.

Un kilogram de carne, dublat cu aditivi

„Cea mai mare cantitate de mușchi file se prepară în formula umedă, care asigură randamente supraunitare: dintr-un kilogram de mușchi crud rezultă mai mult de un kilogram de produs finit și rămâne comestibil suficient de mult timp, ca urmare a ambalării sigure și a numeroaselor substanțe protectoare adăugate. Aceste produse sunt comercializate la un preț de circa 2-3 ori mai mare față de cel al materiei prime (mușchiul crud). De regulă, aceste produse au un conținut de carne nedeclarat, un conținut îngrijorător de mare de aditivi și multă apă“, a spus prof. univ. dr. Ion Schileru (foto), ASE Bucureşti.

ANSVSA: Legea permite!

Deși nu toată puterea e în ograda Autorității Naționale Sanitar Veterinară pentru Siguranța Alimentelor. oficialii acestui serviciu se rezumă la regulamentul Uniunii Europene: „Acești aditivi sunt autorizați de Uniunea Europeană. Nu există E-uri cancerigene sau necancerigene. Sunt substanțe de culoare, gust, conservare… Există o listă foarte mare a acestor substanțe permise. Singura problemă este atunci când se depășește doza, iar atunci intră în problematica siguranței alimentare și ANSVSA poate lua, și ia, măsuri. Dar despre aceste E-uri… Nu există E-uri mortale sau periculoase în alimentele de pe piață. Trebuie respectată măsura lor și dacă totul este trecut pe etichetă, nu se poate reproșa nimic producătorului. Da, poate să scrie pe ambalaj schweizer, iar în cutie să fie cașcaval Rucăr. E o problemă de înșelare a clientului, dar din punct de vedere al siguranței alimentare, nu! Poate cei de la ANPC se pot pronunța mai mult în aceste cazuri”, ne-a spus o angajată a ANSVSA, care a dorit să-i fie protejată identitatea. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului nu a răspuns solicitării până la închiderea ediției.

 

Te-ar putea interesa și: