Preşedintele Traian Băsescu, flancat pe Champs-Élysées de "agitatorul" polonez Lech Kaczinsky şi de dictatorul sirian Bashar al-Assad.
Invitat de Nicolas Sarkozy la festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a Franţei, care i-au avut ieri spectatori pe şefii de stat şi de guvern din 43 de ţări europene şi mediteraneene, preşedintele Traian Băsescu a urmărit parada militară de pe Champs-Élysées cot la cot cu liderul sirian Bashar al- Assad, de departe cea mai criticată prezenţă în rândul opiniei publice franceze. Învecinarea lui Băsescu cu Al-Assad a fost justificată de apropiaţi ai organizatorilor prin intenţia de a alterna un oficial european cu unul dintr-o ţară nemembră a UE.
La festivităţile de la Paris, la prima sărbătoare naţională în afara ţării la care a participat, preşedintele a fost însoţit şi de soţia sa, Maria. La dreapta lui Băsescu, sub copertina roşu-alb-albastră instalată special în faţa Obeliscului din Place de la Concorde, protocolul francez l-a aşezat pe preşedintele polonez Lech Kaczinsky, care s-a remarcat în ultimii ani prin opoziţia cu ţintă electorală la mai toate proiectele europene importante. Prezenţa lui Al-Assad, hulită de francezi
Bashar al-Assad a fost însă, fără îndoială, cea mai controversată apariţie la parada fastuoasă de pe ChampsÉlysées. Invitarea dictatorului sirian, fiul fostului lider Hafez al-Assad, nu a stârnit doar ample proteste, ci şi manifestaţii de stradă ale militanţilor pentru respectarea drepturilor omului şi a fost şi motivul pentru care fostul preşedinte francez Jacques Chirac a decis să boicoteze festivităţile prin absenţă.
Contestatul lider sirian cu care Băsescu a schimbat câteva vorbe despre revenirea afaceriştilor români în Siria şi duminică, în timpul summitului pentru Mediterana, a fost aspru criticat în Occident pentru autoritarism şi nerespectarea drepturilor omului, fiind chiar izolat o vreme, inclusiv de Franţa. Revolta francezilor a fost stârnită însă mai cu seamă de onorul pe care Căştile albastre au fost nevoite să-l dea implicit în faţa lui Al-Assad, după ce 58 de militari din acest detaşament au fost ucişi la Beirut, într-un atentat atribuit sirienilor. Un MiG românesc strecurat în spectacolul aviatic Ca în fiecare an, armata franceză a reuşit însă să facă din festivităţile tradiţionale de 14 iulie un spectacol. 65 de avioane, între care şi un MiG 21 românesc consemnat în presa franceză ca „vestigiu al fostului Pact de la Varşovia“, s-au ridicat pe rând din spatele Arcului de Triumf, lăsând în urmă dâre de fum roşu-alb-albastru, în aplauzele zecilor de mii de spectatori.
Semnalul defilării celor 4.377 de militari pedeştri a fost dat de însuşi Sarkozy, cu ceva întârziere însă, dând peste cap întregul program repetat o săptămână. Preşedintele Franţei a deschis parada salutând mulţimea dintr-o maşină de teren încadrat de cavaleria Gărzii Republicane, dar huiduit în parte de parizieni. Aplaudaţi îndelung au fost în schimb militarii Legiunii Străine, ca şi un detaşament de 146 de soldaţi ONU din 25 de ţări. Francezi, cocoţaţi pe scări şi cu binoclurile la îndemână, cu tricouri cu cocoşul galic, s-au aliniat ca la spectacol cu mai bine de trei ore înainte de paradă.
Printre ei s-au amestecat şi câţiva români, cu copii pe umeri, veniţi în vacanţă, indiferenţi însă la prezenţa lui Băsescu în tribuna oficială. Cum vremea a ţinut cu francezii, aceştia au putut aplauda în final şi numărul-surpriză: şapte paraşutişti au coborât în urale, aterizând chiar în faţa tribunei oficiale, unul dintre ei chiar în dreptul lui Sarkozy.
VEZI ŞI:
Planul Sarkozy pentru pacificarea Mediteranei
Corespondenta din Paris